În ziua 1380 de război, negocierile pentru pace au revenit în prim-plan, odată cu anunțul unei noi runde de discuții la Miami între şeful Consiliului Naţional de Securitate al Ucrainei, Rustem Umerov, și trimisul special al SUA, Steve Witkoff, însoțit de ginerele lui Trump, Jared Kushner.
Donald Trump a declarat că delegația sa s-a întors de la Moscova cu o „impresie foarte puternică”: Vladimir Putin „ar dori să pună capăt războiului”, însă a subliniat că nu există încă un acord. „Este nevoie de doi pentru a dansa tango”, a spus Trump.
Calea de urmat pentru negocierile de pace este neclară, a recunoscut șeful de la Washington.
La rândul lui, liderul rus Vladimir Putin a confirmat că discuțiile au fost „foarte utile”, dar a admis că unele puncte rămân în dezacord. Putin a respins unele dintre sugestiile americane, inclusiv ideea revenirii în G8, și a afirmat că Ucraina a refuzat propunerea rusă de retragere din Donbas, promițând că Moscova va prelua regiunea „prin mijloace militare sau altfel”.
Medvedev escaladează retorica Kremlinului, avertizând că o eventuală confiscare a activelor rusești de către UE ar putea fi considerată „motiv de război”.
Pe front, Odesa a fost lovită din nou de drone rusești, cu șase răniți, un incendiu la o instalație energetică și pagube la mai multe blocuri. La Herson, atacurile au rănit trei civili.
Ucraina, la rândul ei, a lovit pentru a treia oară uzina Nevinnomyssk Azot, crucială pentru producția de explozivi, în timp ce Rusia a raportat zece explozii la Oryol.
Vin și date îngrijorătoare de la Congresul SUA, care indică deportări de copii ucraineni inclusiv în Coreea de Nord.
Președintele Franței, Emmanuel Macron, i-a cerut liderului de la Beijing, Xi Jinping, să folosească influența Chinei asupra Rusiei pentru a opri războiul.
În Atlanticul de Nord, Marea Britanie și Norvegia formează o flotă comună de fregate pentru „vânarea submarinelor rusești”.
Continuă negocierile pentru pace
- Umerov se întâlnește cu delegația americană în Miami - Negocierile pentru pace se reiau în Miami, în urma discuțiilor-maraton de la Moscova ale emisarilor lui Donald Trump cu Vladimir Putin, care nu au dus la un acord de pace. Trimisul special Steve Witkoff, și ginerele lui Trump, Jared Kushner, se întâlnesc azi cu negociatorul ucrainean Rustem Umerov. Ambasadoarea Ucrainei în Statele Unite, Olga Stefanişina, a precizat că Umerov „nu are altă sarcină decât să negocieze cu aliații americani și europeni”.
- Trump insistă că Putin „vrea să încheie războiul” - Președintele SUA a declarat că, la Moscova, Steve Witkoff și Jared Kushner au avut „impresia foarte puternică”: liderul rus „ar dori să pună capăt războiului” și „să revină la o viață mai normală”, în loc „să piardă mii de soldați pe săptămână”. Trump a admis însă că nu există încă un acord: „Este nevoie de doi pentru a dansa tango”. El susține că Putin ar prefera „comerț cu Statele Unite” în locul confruntării continue, dar a refuzat să dea detalii despre pașii următori, arată Sky News.
- Putin: discuții „utile” - Vladimir Putin a confirmat, într-un interviu pentru India Today, că discuțiile cu Witkoff și Kushner au fost „foarte utile”, dar a precizat că este prea devreme să spunem dacă pot produce rezultate rapide. Liderul rus a explicat că negocierile au durat peste cinci ore pentru că „fiecare punct al propunerilor de pace a trebuit analizat”, iar pe unele subiecte „părțile au rămas în dezacord”.
- Putin exclude revenirea în G8 și cere retragerea Ucrainei din Donbas - În interviul pentru India Today, Putin a transmis și că nu intenționează să revină în G8, idee prezentă într-un draft american, și a calificat eforturile de pace drept „o sarcină dificilă”. El a susținut că Moscova a propus retragerea Ucrainei din Donbas, dar că aceasta „a refuzat”, promițând că Rusia va prelua regiunea „prin mijloace militare sau altfel”. Liderul rus a afirmat că europenii „ar trebui să se implice în eforturile de pace și să nu interfereze”, sugerând că unele poziții occidentale ar complica negocierile în desfășurare.
Situația pe front
- Instalație energetică din Odesa, lovită - În zorii zilei, Odesa a fost atacată de drone rusești, iar un incendiu puternic a izbucnit la o instalație energetică, afectând o clădire administrativă și șapte blocuri. Deși apărarea antiaeriană a doborât majoritatea dronelor, resturile și undele de șoc au avariat uși, ferestre, mașini și au provocat panică în rândul locatarilor. Guvernatorul Oleh Kiper a confirmat că șase oameni au fost răniți.
- Trei civili răniți la Herson - Hersonul a fost vizat din nou, trupele ruse bombardând districtul Dniprovskîi. Trei persoane au fost rănite.
Loviturile ucrainene
- Ucraina lovește din nou uzina Nevinnomyssk Azot - Dronele ucrainene au vizat pentru a treia oară în acest an uzina Nevinnomyssk Azot din Stavropol, important furnizor de compuși folosiți în muniții. Deși guvernatorul rus Vladimir Vladimirov a susținut că „nu există daune”, canale media locale au raportat cel puțin șase explozii, potrivit Kiev Post. Uzina produce anual aproximativ un milion de tone de amoniac și tot atâtea de azotat de amoniu, componente esențiale pentru obuze. Reuters a documentat livrări masive de acizi către fabrica Sverdlov, unde se produc explozivi pentru artilerie.
- Explozii masive la Oryol - În jurul orei 2 dimineața, Rusia a raportat aproximativ zece explozii în Oryol, petrecute în numai 30 de minute. Canalul SHOT a scris că „ferestrele aproape au sărit din rame”, iar imaginile publicate online surprind o deflagrație puternică, însă ținta nu este cunoscută. Autoritățile ruse nu au transmis detalii, iar loviturile nu au fost deocamdată revendicate.
- Partizanii ATESH identifică o nouă poziție antiaeriană în Sevastopol - Mișcarea partizană ATESH a anunțat că un agent infiltrat într-o unitate rusă a localizat o nouă poziție antiaeriană în Sevastopolul ocupat, scrie Ukrinform. Aceasta include un sistem Pantsir-S1, protejat de un tun ZU-23-2 amplasat lângă el pentru a intercepta dronele de atac. Partizanii afirmă că utilizarea echipamentelor vechi pentru protejarea celor moderne arată „panica” forțelor ruse în fața loviturilor ucrainene. Coordonatele exacte au fost transmise armatei ucrainene, care intensifică operațiunile asupra sistemelor de apărare din Crimeea.
Alte știri relevante
- SBU neagă că dronele „Sea Baby” au intrat în apele României - Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) afirmă că toate dronele maritime "Sea Baby" folosite în misiuni în Marea Neagră au fost identificate și că niciuna nu a intrat în apele teritoriale românești. Reacția vine după anunțul MApN că o dronă de tip Sea Baby, aflată la 36 de mile est de Constanța și periculoasă pentru navigație, a fost distrusă prin detonare controlată de scafandrii militari români. Detalii AICI.
- Medvedev amenință UE - Vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei, Dmitri Medvedev, avertizează că Moscova ar putea reacționa dur, dacă UE va decide confiscarea activelor rusești înghețate. „Dacă Uniunea Europeană nebună va încerca, până la urmă, să fure activele rusești înghețate în Belgia, sub pretextul unui așa-numit „împrumut de reparații”, Rusia ar putea considera această mișcare drept casus belli (motiv de război - n.red.). Aceasta ar avea implicații serioase pentru Bruxelles și pentru fiecare țară din UE în parte”, a declarat Medvedev, citat de Reuters. Avertismentul vine după ce Comisia Europeană a propus folosirea activelor înghețate sau a unor împrumuturi internaționale pentru a strânge 90 de miliarde de euro destinate Ucrainei.
- Copii ucraineni deportați în Coreea de Nord - Katerina Raşevska, expert juridic la Centrul Regional pentru Drepturile Omului din Ucraina, a informat un subcomitet al Senatului SUA că doi copii răpiți de Rusia - Mişa, 12 ani, din Doneţk, și Liza, 16 ani, din Simferopol - au fost transferați forțat la tabăra Songdowon din Coreea de Nord. Acolo, copiii sunt supuși unei educații militarizate și propagande anti-occidentale, scrie Kiev Independent. Rashevska a precizat că organizația sa a documentat 165 de tabere de reeducare în Rusia, Belarus și Coreea de Nord. Yale Humanitarian Research Lab estimează că 35.000 de minori se află în custodia Rusiei, iar Kievul vorbește chiar de 150.000–300.000 de copii deportați.
- Turcia avertizează asupra atacurilor din Marea Neagră - Ministrul turc de Externe Hakan Fidan a condamnat atacurile recente asupra petrolierelor care au legătură cu Rusia în Marea Neagră, numindu-le „extrem de înfricoșătoare” și un risc grav pentru comerțul regional. Turcia, România și Bulgaria analizează măsuri pentru creșterea securității maritime. Kievul și-a asumat un atac asupra a două petroliere goale, dar a negat implicarea într-un incident cu un vas sub pavilion rus.
- Marea Britanie și Norvegia creează o flotă comună anti-submarine - Londra și Oslo vor opera o flotă interschimbabilă de cel puțin 13 fregate, menită să „vâneze submarinele rusești” în Atlanticul de Nord. Activitatea navelor ruse a crescut cu 30% în ultimii doi ani, iar premierul Keir Starmer spune că Regatul Unit trebuie „să colaboreze cu partenerii internaționali pentru a-și proteja securitatea”. Detalii AICI
- Papa Francisc a lăsat fonduri pentru ambulanțe destinate Ucrainei - Călugărița dominicană Lucia Caram a dezvăluit că papa Francisc, decedat în aprilie 2025, i-a lăsat bani în testament pentru achiziția de ambulanțe destinate Ucrainei. Caram, implicată în misiuni umanitare pe front, spune că gestul „a emoționat-o profund”. Ea a vorbit și despre întâlnirea cu papa Leon al XIV-lea, descris drept „rezervat, prudent, dar foarte clar”. Noul pontif, care a discutat cu Zelenski despre copiii deportați, cere „o pace justă și durabilă” și și-a exprimat disponibilitatea de a găzdui negocieri între Kiev și Moscova, respinse însă de Rusia.