România, care cere să i se restituie tezaurul, vrea să-şi rezolve problemele economice pe seama Rusiei, a scris purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe rus, Maria Zaharova, pe Telegram.
România încearcă să pună pe umerii Rusiei „datoriile sale fantomă” vechi de un secol, ca să amelioreze starea dezastruoasă a economiei sale naţionale, a adăugat Zaharova, citată de RIA Novosti.
Ea a susţinut că datoriile României faţă de Rusia şi Uniunea Sovietică depăşesc, „potrivit calculelor experţilor”, de 20-25 de ori valoarea întregului tezaur românesc ce fusese predat Rusiei spre păstrare în anii 1916-1917.
Potrivit Komsomolskaia Pravda, care o citează tot pe Maria Zaharova, în 1949, Moscova „i-a iertat României aproape toată datoria sa pentru distrugerile provocate în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial”.
Publicaţia rusă mai scrie că în 2022 România a cerut Rusiei plata a 4 miliarde de euro în contul tezaurului său.
Parlamentul European a adoptat, joi, o rezoluție prin care cere Rusiei să înapoieze României tezaurul “însușit ilegal”.
Documentul a fost semnat de toţi europarlamentarii români şi susţinut de majoritatea membrilor Parlamentului European.
În timpul Primului Război Mondial, între 1916 şi 1917, România a trimis în Rusia ţaristă tezaurul naţional (ce a inclus 91 de tone de aur, obiecte de patrimoniu, colecţii de artă, bijuterii, arhive), pentru a fi protejate în cazul ocupaţiei.
Rusia (în vremea URSS) a returnat o mică parte, în 1935 și 1956, sub formă de bunuri culturale, religioase și de cultură, însă niciuna din cele 91 de tone.
