Cum se citesc călătoriile-cadou cu avionul privat la Mykonos și Nisa făcute unor magistrați, parlamentari, foști miniștri și oameni de afaceri cu probleme penale?
În interiorul CCR, nu judecătorul constituțional surprins în jetul privat, Cristian Deliorga, ar putea fi pedepsit, ci președinta Curții, Simina Tănăsescu, pentru vizita ei la vedere în biroul șefului Senatului.
Asimetriile și retorsiunile merg în paralel. Potrivit unor surse, Siminei Tănăsescu i s-ar pregăti demisia, deși nu e prevăzută în mod legal, de tabăra celor numiți de PSD (Mihai Busuioc, Bogdan Licu, Cristian Deliorga și Gheorghe Stan), căreia i se asociază la vot, în mod obișnuit, Mihaela Ciochină, numită de fostul președinte Klaus Iohannis.
Două concepții despre stat
Scandalul avioanelor private spre Nisa și Mykonos plătite de Camera de Comerț și Industrie a României scoate la iveală un conflict vechi între două concepții despre statul român și cine are dreptul să îl conducă:
(1) statul e o resursă care se distribuie prin rețelele clientelare teritoriale, cu CCR ca garant că distribuția nu poate fi contestată juridic. Susțin această idee majoritatea CCR care a votat, de pildă, pentru actuala Lege ANI cu prevederile ei retroactive, și cei care apără zborurile și sejururile plătite (de Nordis, de Camera de Comerț sau de alte entități private care profită de susținerea statului);
(2) statul e o instituție care trebuie să funcționeze după reguli, cu CCR ca arbitru al regulilor (adepții acestei definiții sunt în minoritate în Curtea Constituțională, iar la nivel politic, Ilie Bolojan și susținătorii lui au poziții fragile). Premierul interimar a ajuns accidental în această poveste, atunci când prima concepție a produs criza electorală de la finele anului 2024, dar conflictul e vechi de mai bine de 30 de ani.
Este vorba despre două tabere asimetrice:
(1) prima controlează CCR, se bazează pe rețele și are Justiția cu cele mai multe dintre instanțele și parchetele autohtone, în fruntea cărora au ajuns magistrați confortabili pentru politicieni și care au primit funcții de conducere prin inversarea criteriilor meritocratice în perioada fostului președinte Klaus Iohannis. CCR a validat această politică pas cu pas sau a blocat reformele pe care le-ar fi putut doar corecta;
(2) cealaltă controlează guvernul interimar, are instituții slabe și un calendar pe termen scurt. Reformele Executivului depind de Curtea Constituțională, care e majoritar ostilă. De pildă, tocmai a fost suspendată candidatura pregătită de Guvern pentru Curtea de Justiție a UE, o numire fără mare miză politică, blocată, cu drept de recurs, fără motive serioase. Practic, rețelele clientelare sunt mai rapide ca deciziile de politici publice.
Ce s-a întâmplat
Inspecția Judiciară și Parlamentul au început anchete separate după ce, potrivit NewsCenter, un avion privat i-ar fi dus la Mykonos pe fostul ministru PSD al Muncii, Florin Manole, fostul premier Victor Ponta, judecătorul CCR, Cristian Deliorga, senatorul UDMR István-Loránt Antal, omul de afaceri condamnat definitiv, Gruia Stoica, președintele Tribunalului Constanța, Marius Cătălin Croitoru, Bogdan Stelian Mîndrescu, directorul general al Companiei Naționale Aeroporturi București, finanțatorul zborului Mihai Daraban, președintele Camerei de Comerț și Industrie a României; fratele acestuia, Gabriel Daraban, director comercial al companiei de stat Oil Terminal.
Legături periculoase: favorurile primite de Camera de Comerț și șeful ei de la CCR
Camera de Comerț și Industrie a fost favorizată în 2021 printr-o lege specială care prevede că o suprafață de teren de 46 de hectare de la Romexpo București trece din proprietatea statului în cea a Camerei de Comerț pentru dezvoltarea unui proiect imobiliar.
Legea a fost reclamată la CCR de USR și UDMR, dar sesizarea de neconstituționalitate a fost respinsă. În grupul majoritar care a respins-o s-a aflat și Cristian Deliorga.
Într-o decizie ulterioară, din 2022, aceeași majoritate CCR, cu tot cu Deliorga, a decis că președintele Camerei de Comerț, Mihai Daraban, poate avea trei mandate la conducerea acestei instituții. Daraban a vorbit despre prietenia de 30 de ani cu Deliorga și a recunoscut zborul privat spre Mykonos în care s-a aflat și judecătorul constituțional. În al doilea zbor, spre Nisa, au călătorit familiile extinse ale celor doi prieteni vechi.
Rețeaua Constanța
Zborurile private spre Nisa și Mykonos nu sunt doar o demonstrație despre luxul unui judecător constituțional, care câștigă lunar peste 22.000 de euro din comasarea salariului, sporurilor și pensiei, ci mai degrabă despre o rețea teritorială și felul în care aceasta funcționează.
Aproape fiecare nume din avionul spre Mykonos vine din județul Constanța:
- judecătorul CCR e procuror format la Medgidia și Constanța;
- președintele Camerei de Comerț e om de afaceri constănțean;
- șefa departamentului juridic de la Camera de Comerț e fosta procuroare generală a Dobrogei;
- al doilea magistrat din avion conduce Tribunalul Constanța;
- directorul general al Companiei Naționale Aeroporturi București a lucrat mai înainte la Administrația Porturilor Maritime Constanța,
- firma unui cetățean grec, S.C. Global Defense Logistics S.R.L, în care președintele Camerei de Comerț are 10%, e acuzată de DNA de dare de mită unui oficial străin pentru a obţine un contract de 9 milioane de euro la baza Mihail Kogălniceanu. Cercetarea ar viza contracte din domeniul apărării și de furnizare de combustibil către baza militară de la Mihail Kogălniceanu din județul Constanța.
Toate acestea au loc în județul unde România construiește cu 2,5 miliarde de euro cea mai mare bază NATO din Europa.
Nu e nicio alegere între etică și securitate națională, fiindcă celor implicați nu le pasă probabil nici de una, nici de cealaltă.
Rețeaua locală e funcțională și include circuitul juridic: dacă dosarul S.C. Global Defense Logistics S.R.L ajunge în instanță, competența teritorială indică Tribunalul Constanța, condus de unul din pasagerii avionului, iar deasupra lui veghează un judecător CCR din Constanța pe care legea îl scutește de recuzare. Apoi, toți s-au folosit de banii cvasi-publici ai Camerei de Comerț, iar zborul spre Nisa a plecat chiar de la Baza Kogălniceanu.
Piedici în menținerea trupelor americane la malul Mării Negre
Se înțelege că această rețea locală cu terminații la vârful statului are legătură cu vulnerabilizarea bazei militare unde sunt cazate și forțe NATO. În fond, integritatea achizițiilor și a serviciilor pentru forțele aliate este parte din securitatea bazei.
Americanii tratează dosarul de corupție ca problemă de securitate, după cum sugerează prezența în investigația procurorilor a anchetatorilor americani de la Serviciul Naval de Investigații Criminale (responsabilă cu investigarea infracțiunilor grave, a amenințărilor teroriste și a spionajului care afectează US Navy și US Marine Corps).
Pentru americani nu e vorba despre o fraudă comercială, ci despre o rețea complicată care pune sub semnul întrebării securitatea întregii baze militare. O rețea locală care leagă un judecător constituțional, un președinte de instanță, o cameră de comerț cu privilegii legale, o firmă contractoare pentru nave aliate și pentru combustibil se află în proximitatea celei mai mari investiții strategice de pe flancul estic al NATO.
De ce ar rămâne pe mai departe militarii americani la Baza Mihail Kogălniceanu după ce anchetatorii de pe teren au transmis la Washington cum lucrează rețeaua locală și cu câtă nonșalanță se fac sabotajele, pe care românii le consideră simple furturi: între 2017 și 2021 o rețea bine organizată scotea combustibil din baza militară.
SUA au depus o plângere oficială după ce a constatat o lipsă de 2 milioane de dolari, în urma acestor sustrageri de kerosen.
7 militari români și un civil au fost implicați în furtul celor 7 tone de combustibil; acum trei ani, DNA a început urmărirea penală pentru trei persoane și trei firme care au folosit informații confidențiale pentru a avantaja firme prietene care, știind ofertele de preț, au încheiat contracte cu americanii de 16 milioane de euro; în 2025 a apărut scandalul cu mita pentru adjudecarea contractului de 9 milioane de euro; mai sunt și nemulțumirile localnicilor pentru felul în care s-au făcut exproprierile pentru lărgirea bazei.
Toate acestea sunt piedici în menținerea trupelor americane la malul Mării Negre.
