Rusia ar fi declanșat o nouă campanie de sabotaj împotriva fabricilor europene care furnizează armament Ucrainei. Incendii și explozii au fost înregistrate în ultima perioadă în Estonia, Bulgaria, Italia și Cehia, însă implicarea Moscovei nu a fost demonstrată în toate cazurile.
Serviciile occidentale de informații cred că operațiunile sunt calculate astfel încât să afecteze lanțurile de aprovizionare ale Kievului și să testeze reacția Alianței, fără să atingă pragul care ar putea determina activarea Articolului 5 privind apărarea colectivă.
Kremlinul ar apela la membri ai grupărilor infracționale locale și la persoane recrutate prin intermediari, ceea ce face dificilă stabilirea unei legături directe cu Rusia, relatează The Telegraph, care citează surse din serviciile occidentale de informații.
Incendiu la un furnizor al armatei ucrainene
Cel mai recent caz investigat s-a produs în Estonia. O clădire a companiei Milrem Robotics din Tallinn a fost incendiată pe 15 august.
Compania este unul dintre cei doi furnizori străini de vehicule terestre fără pilot pentru armata ucraineană. Trei cetățeni letoni au fost reținuți în Letonia, fiind suspectați că au provocat incendiul.
Premierul estonian Kristen Michal a declarat că anchetatorii verifică dacă a fost vorba despre un act de sabotaj și dacă Rusia a fost implicată.
Autoritățile letone nu au acuzat direct Moscova, dar au precizat că suspecții au fost reținuți în baza legislației care îi vizează pe cei care „oferă asistență unui stat străin în acțiuni îndreptate împotriva altui stat”.
„În ultimii ani, Rusia și-a intensificat campaniile de destabilizare împotriva aliaților prin atacuri cibernetice, tentative de asasinat și acte de sabotaj”, a declarat pentru publicația britanică un oficial NATO.
Explozii în Bulgaria și Italia
Alte două incidente s-au produs în august la fabrici importante de armament din Bulgaria și Italia.
Pe 10 august, o explozie puternică a afectat o unitate a EMCO, unul dintre cei mai mari producători privați de armament din Bulgaria. Compania fabrică inclusiv muniție de artilerie de 155 mm destinată Ucrainei. Incendiul ar fi pornit de la un camion aflat lângă un depozit.
Trei zile mai târziu, o explozie s-a produs la fabrica de muniție KNDS Ammo Italy din Colleferro, în apropiere de Roma. Autoritățile au anunțat că deflagrația a fost precedată de un incendiu izbucnit, dintr-o cauză încă necunoscută, într-o secție în care era procesat praful de pușcă.
Autoritățile italiene și bulgare au evitat să asocieze incidentele cu Rusia, în lipsa unor dovezi.
În Cehia, un incendiu a distrus aproape în totalitate, la începutul acestui an, o fabrică de drone și echipamente de termoviziune pentru Ucraina. Patru persoane au fost reținute într-o anchetă care verifică o posibilă implicare a Moscovei.
Lituania a trimis în judecată șase persoane acuzate că au încercat să incendieze o fabrică ce furniza Kievului echipamente pentru scanarea undelor radio.
Recruți plătiți în criptomonede
O evaluare a serviciilor occidentale arată că agenția rusă de informații militare GRU și-ar fi schimbat metoda de lucru. În locul agenților special instruiți și trimiși direct în țările vizate, Moscova ar folosi acum membri ai grupărilor infracționale și intermediari locali.
„Din experiența noastră, nu vedem ofițeri GRU venind fizic în țara noastră. Ei rămân în Rusia, unde sunt în siguranță. Nu își asumă riscuri pentru propria securitate operațională și fizică”, explica în martie Normunds Mežviets, șeful serviciului de securitate al Letoniei.
Ofițerii GRU ar recruta intermediari din lumea interlopă prin aplicații precum Telegram. Aceștia caută apoi persoane dispuse să execute diferite misiuni, în schimbul unor plăți în criptomonede. Unii dintre cei recrutați nici măcar nu ar ști că acționează în interesul Rusiei.
Metoda îi permite Kremlinului să păstreze distanța față de executanți și face mult mai dificilă atribuirea atacurilor.
Moscova testează cât de departe poate merge
Serviciile occidentale cred că această campanie urmărește și să provoace neînțelegeri între membrii NATO.
Polonia și statele baltice acuză deschis Rusia pentru acțiunile ostile desfășurate pe teritoriul european. Țări precum Italia sau Germania sunt mai prudente și evită să indice Moscova în lipsa unor dovezi clare, inclusiv de teama unei escaladări.
După exploziile care au distrus conductele Nord Stream, mai mulți oficiali europeni au avertizat că un atac de o asemenea amploare ar putea conduce la activarea Articolului 5. În cazul incidentelor mai mici și greu de atribuit, reacția aliaților a fost însă mult mai rezervată.
Potrivit evaluării citate de The Telegraph, fiecare operațiune rămasă fără răspuns îi oferă Rusiei informații despre cât de departe poate împinge limitele NATO.
Secretarul general al Alianței, Mark Rutte, a descris în repetate rânduri presupusele acțiuni de sabotaj rusești drept „nesăbuite și periculoase” și a cerut un răspuns „clar, rapid și decisiv”.
„NATO continuă să-și consolideze reziliența și să îmbunătățească instrumentele de care dispune pentru contracararea acțiunilor hibride. Monitorizăm activitățile ostile desfășurate împotriva aliaților, inclusiv pe cele realizate prin intermediari”, a transmis un oficial al Alianței.
Canalele neoficiale de comunicare care permiteau altădată gestionarea tensiunilor dintre Moscova și capitalele europene s-au redus puternic după invadarea Ucrainei. În aceste condiții, oficialii occidentali se tem că acțiunile hibride ar putea pregăti terenul pentru confruntări mai grave.
Rutte a avertizat că Rusia s-ar putea pregăti să folosească forța împotriva NATO în următorii cinci ani. Campania desfășurată până acum mai ales în statele aflate la granița estică a Alianței pare să se extindă spre vest și riscă să devină o nouă normalitate în confruntarea dintre Rusia și NATO.
