Piatra de hotar pusă de ÎCCJ în cazul Udrea. Emanciparea de sub abuzul CCR

Piatra de hotar pusă de ÎCCJ în cazul Udrea. Emanciparea de sub abuzul CCR

Condamnarea Elenei Udrea în dosarul „Gala Bute” are semnificații cu mult mai importante decât cea care ia ochii – persoana condamnatei și tevatura fugii/capturării.

După toate informațiile, Elena Udrea își plănuia de ceva vreme fuga din țară, dar nu în perspectiva dosarului "Gala Bute", de care se temea mai puțin, ci în perspectiva dosarului finanțării campaniei din 2009 a lui Traian Băsescu, în care este condamnată în primă instanță la 8 ani de pușcărie, împreună cu Ioana Băsescu (5 ani). Dar încă nu era gata de plecare.

Contestația în anulare în dosarul "Gala Bute” arăta bine pentru Elena Udrea până în urmă cu câteva zile. DNA susținuse rejudecarea, dar miercuri seara procurorii au pus decizii scrise în sens contrar.

Ar merita analizat ce anume a făcut-o pe Elena Udrea să plece intempestiv efectiv unde a văzut cu ochii cu câteva ore înainte de pronunțarea pe care o credea cel puțin amânată, dacă nu chiar favorabilă ei. Premoniție? Scurgere de informații secrete?

Cred că statul român are datoria să clarifice acest lucru, pentru că speța ar putea fi de o gravitate extremă.

Pentru Elena Udrea începe traversarea deșertului. Acești 6 ani de pușcărie plus ce ar putea încasa în alte două dosare: finanțarea campaniei și Hidroelectrica.

Dar mai important decât persoana este că finalul povestii lungi și încâlcite pune o autentică piatră de hotar în jurisprudența din România și reprezintă o emancipare a ÎCCJ de sub bocancul abuziv al CCR.

Fapta a fost săvârșită în 2011, când Elena Udrea a organizat cu fonduri europene Gala de box „Lucian Bute”. În iunie 2018, a fost condamnată definitiv la 6 ani de pușcărie, în absență, pentru că din februarie fugise deja în Costa Rica.

Până să revină în țară, CCR răsturnase condamnarea prin Decizia nr. 685/2018 care stabilea că ÎCCJ a fi constituit nelegal completurile de 5 judecători, inclusiv cel care o condamnase pe Udrea.  CCR fusese sesizată cu un conflict de natură constituțională de ministrul Justiției, Tudorel Toader, acum avocat al Elenei Udrea în această speță.

Imediat Udrea a depus contestație în anulare, ÎCCJ a admis-o în principiu și a suspendat executarea pedepsei, dar a sesizat CJUE. Judecarea contestației Elenei Udrea a fost suspendată până la pronunțarea CJUE.

În decembrie anul trecut, CJUE a dat o decizie istorică „Dreptul Uniunii se opune aplicării unei jurisprudențe a Curții Constituționale care conduce la anularea hotărârilor pronunțate de completuri de judecată nelegal compuse, în măsura în care aceasta, coroborată cu dispozițiile naționale în materie de prescripție, creează un risc sistemic de impunitate a faptelor care constituie infracțiuni grave de fraudă care aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii sau de corupție”.

Cu alte cuvinte, spune CJUE, judecătorul național are dreptul să ignore deciziile CCR privind completurile nelegal constituite atunci când aplicarea lor implică risc de prescripție și dacă la mijloc sunt bani europeni.

Când a intrat avocat în acest dosar pe ultima sută de metri, Tudorel Toader spunea că este provocare profesională, având în vedere că în sala de judecată vor fi puse față în față o decizie a Curții de Justiție a Uniunii Europene și una a CCR.

Ei bine, completul de 5 al ÎCCJ a stabilit că decizia CJUE prevalează. Cea mai înaltă instanță stabilește că, atunci când are de ales între decizia interna a CCR și o hotărâre a CJUE, judecătorul român trebuie să judece după CJUE.

Este o piatră de hotar și o lovitură grea pe care o primește CCR, care de ani de zile duce un război împotriva Justiției din România, pentru eliberarea infactorilor, distrugerea legislației penale, a parchetelor și instanțelor.

Cele mai multe dintre aceste decizii antijustiție sunt legate, cel puțin prin calitatea de judecător raportor, de numele celui care cândva a fost considerat un erou al luptei anticorupție, șef al DNA, Daniel Morar.

În ultimele săptămâni ale mandatului de 9 ani, în urma căruia anticorupția a fost lovită în cele mai importante puncte, dl Morar  primește alături de majoritatea din CCR această palma de la ÎCCJ, după cea încasată de la CJUE. 

Multe dintre efectele teribile ale deciziilor acestor ani, începând cu eliminarea SRI din supravegherea tehnică în dosarele penale, desăvârșită chiar zilele acestea, continuând cu dinamitarea abuzului în serviciu, a probelor de toate felurile, a completurilor de judecată, nu mai sunt reversibile.

Numărul foarte mare de achitări încasate de DNA în ultimii ani este legat de felul în care dosarele au fost jumulite de probe și instrumente legale.

Dar pentru viitor puterea supremă, discreționară și abuzivă a CCR a fost limitată atunci când intră în contradicție cu o decizie CJUE.

În iunie trei dintre judecătorii CCR își încheie mandatul. Poate cei mai toxici în raport cu această acțiune demolatoare împotrivă Justiției: Daniel Morar, Valer Dorneanu și Mona Pivniceru.

Nu sunt așteptări mari de la viitoarele numiri. Bursa zvonurilor spune în acest moment: Daniel Fenechiu din partea PNL, Mihaela Ciochina de la președinție și eternul fixer Bogdan Licu din partea PSD. Mai e timp să apară modificări, dar puțin probabil să fie spre bine.

Ar fi contat ca unul dintre judecători să fie cel propus de USR și acesta ar fi fost un obiectiv pentru care acest partid ar fi trebuit să facă orice pentru a rămâne până în iunie la guvernare.

Dar chiar și așa, iunie ar fi un moment ca un CCR cât de cât primenit să își înțeleagă rolul, care trebuie să fie esențial în statul român.


În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇