Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) consideră că judecătorii naționali pot lăsa neaplicate, fără riscul de a fi anchetați disciplinar, deciziile Curților Constituționale care contravin dreptului Uniunii Europene
Concluziile în această privinţă au fost prezentate după ce CJUE a primit mai multe sesizări din partea unor entităţi implicate în sistemul juridic din România.
Acestea au supus atenţiei Curții situaţia completurilor specializate de la nivelul ÎCCJ, ale căror condamnări au fost anulate în urma unei decizii a CCR, dar şi situaţia unui proces de la Tribunalul Bihor, unde mijloace de probă dintr-un dosar de corupţie, obţinute cu sprijinul SRI, au fost excluse retroactiv din dosar tot în urma unei decizii a CCR.
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) arată că dreptul Uniunii prevalează în faţa deciziilor Curţilor Constituţionale care funcţionează la nivel naţional, dacă acestea sunt contrare legislaţiei UE.
Iar în acest caz judecătorii naţionali trebuie să aibă puterea să lase neaplicată o decizie a unei Curţi Constituţionale care este contrară acestui drept, fără a fi expuşi riscului de a le fi angajată răspunderea disciplinară, se arată într-un comunicat dat publicităţii marţi de CJUE.
MCV este obligatoriu în toate elementele sale
Conform sursei citate, „în ipoteza în care un judecător naţional de drept comun ar ajunge să considere, în lumina unei hotărâri a Curţii, că jurisprudenţa Curţii Constituţionale naţionale este contrară dreptului Uniunii, faptul că acest judecător naţional ar lăsa neaplicată jurisprudenţa menţionată nu poate angaja răspunderea sa disciplinară”.
Astfel, Curtea consideră că efectele asociate principiului supremaţiei dreptului Uniunii „se impun tuturor organelor unui stat membru, fără ca dispoziţiile interne, inclusiv de ordin constituţional, să poată împiedica acest lucru”.
„Instanţele naţionale sunt ţinute să lase neaplicată, din oficiu, orice reglementare sau practică naţională contrară unei dispoziţii de drept al Uniunii care are efect direct, fără a trebui să solicite sau să aştepte eliminarea prealabilă a acestei reglementări sau practici naţionale pe cale legislativă sau prin orice alt procedeu constituţional”, mai stipulează CJUE.
Documentul citat face de asemenea referire la caracterul obligatoriu al Mecanismului de Cooperare li Verificare (MCV) căruia România încă se supune, şi atrage atenţia asupra faptului că decizii de anulare a unor condamnări penale în cauze de fraudă şi corupţie pot duce la prescrierea unor fapte şi la situaţii în care infractori pot fi scutiţi de pedeapsă din cauza unor prevederi legale cu caracter excepţional.
Nu în ultimul rând, CJUE menţionează că „ deciziile curţii constituţionale pot fi obligatorii pentru instanţele de drept comun, cu condiţia ca dreptul naţional să garanteze independenţa respectivei instanţe în special faţă de puterile legislativă şi executivă.
În schimb, dacă dreptul naţional nu garantează această independenţă, dreptul Uniunii se opune unei astfel de reglementări sau practici naţionale, o asemenea curte constituţională nefiind în măsură să asigure protecţia jurisdicţională efectivă impusă de acest drept”.