Trei asociații de magistrați atrag atenția că nerespectarea hotărârii Curții de Justiție a Uniunii Europene din 18 mai 2021 poate determina aplicarea unor sancțiuni financiare imense împotriva României, într-o procedură de infringement.
Se poate ajunge până la 1% din PIB, adică 2,3 miliarde de euro.
În hotărârea amintită, CJUE a stabilit că România trebuie să ia măsurile adecvate pentru a îndeplini obiectivele de referință fixate în MCV, ținând seama în mod corespunzător de rapoartele întocmite de Comisia Europeană, în special de recomandările formulate în rapoartele MCV.
CJUE a decis că reglementările care guvernează organizarea Justiției în România, cum sunt cele referitoare la numirea interimară în funcțiile de conducere ale Inspecției Judiciare și la înființarea în cadrul Ministerului Public a unei Secții pentru investigarea infracțiunilor din justiție, intră în domeniul de aplicare al Deciziei 2006/928.
Astfel, acestea trebuie să respecte cerințele care decurg din dreptul Uniunii și în special din valoarea statului de drept prevăzută la articolul 2 TUE, afirmă Asociația Forumul Judecătorilor din România, Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor și Asociația Inițiativa pentru Justiție într-un comunicat.
Acestea subliniază că au arătat constant în ultima perioadă că nerespectarea unei hotărâri pronunțate de Curtea de Justiție a Uniunii Europene poate determina Curtea, la cererea Comisiei Europene, într-o procedură de infringement, să impună sancțiuni financiare, sub forma unei sume forfetare și/sau a unei plăți zilnice.
Sancțiunile sunt calculate ținând seama de importanța normelor încălcate și de impactul încălcării asupra intereselor generale și private, perioada în care nu a fost aplicat dreptul UE, capacitatea statului membru de a plăti (amenzile trebuie să aibă un efect disuasiv).
Suma este propusă de Comisia Europeană și poate fi modificată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene în hotărârea sa.
”O nesocotire a principiilor elementare ale statului de drept, așa cum au fost interpretate de CJUE, de către unul dintre statele membre, poate justifica o sancțiune imensă, apreciată la nivelul a cel puțin 1% din produsul intern brut al statului membru care refuză să pună în aplicare hotarări ale CJUE în privința statului de drept.
Niciun stat membru, prin niciuna din puterile sale, legislativă, executivă, judecătorească ori prin organele sale administrative, nu ar trebui să fie vreodată tentat să ignore hotărârile CJUE în acest domeniu.
În cazul României, 1% din produsul intern brut ar însemna, anual, suma de 2,3 miliarde euro cu titlul de sancțiuni financiare pentru nerespectarea hotărârilor CJUE (aproximativ 7 miliarde de euro pentru următorii trei ani)”, precizează asociațiile.