Ungaria şi Polonia, aflate în conflict deschis cu Bruxelles-ul, contestă luni, în justiţia europeană, un nou mecanism care condiţionează plăţi europene de respectarea statului de drept şi care riscă să le priveze de finanţări europene.
Date în judecată în mai multe rânduri la Curtea de la Luxemburg, Budapesta şi Varşovia sunt, de această dată, iniţiatoarele recursului, împotriva instituţiilor europene, relatează AFP.
Dispozitivul pe care-l contestă cele două ţări este absolut nou. El permite suspendarea sau reducerea plăţii fondurilor europene către un stat, în cazul în care acesta încalcă principiile statului de drept - între altele luptă insuficient împotriva conflictelor de interese, încalcă independenţa justiţiei - şi aduce atingere sau riscă să aducă atingere intereselor financiare ale UE.
Acest ”mecanism de condiţionare” este rezultatul unui compromis obţinut cu dificultate la adoptarea bugetului pe termen lung al UE, la sfârşitul lui 2020, era cerut de mult timp de către ”frugali”, cu Olanda în frunte, şi nu a fost folosit niciodată.
Polonia şi Ungaria, care se află între ţările care ar putea fi ameninţate cu această procedură - din cauza necazurilor lor recurente cu UE pe tema statului de drept - au sesizat în martie CJUE în vederea unei anulări a mecanismului.
Statele membre UE au acceptat în decembrie să aştepte avizul CJUE cu privire la acest mecanism înainte ca CE să-l pună în aplicare.
Însă unii eurodeputaţi denunţă această amânare şi ameninţă să dea CE în judecată, dacă nu lansează rapid această procedură, care prevede mai multe etape şi care este necesar să fie validată de către statele membre UE cu o majoritate calificată înainte să se soldeze cu o eventuală sancţiune - suspendarea sau reducerea fondurilor.
CE, supusă acestor presiuni, ar putea lansa prima etapă în săptămânile următoare, potrivit unor surse europene.
O hotărâre a CJUE cu privire la recursul polonezo-ungar - examinat într-o şedinţă de două zile care începe luni după-amiaza - ar urma să fie pronunţată abia peste câteva luni.
