Curtea de Justiție a UE s-a pronunţat în privinţa Secţiei Speciale şi răspunderea personală a judecătorilor pentru erori judiciare

Curtea de Justiție a UE s-a pronunţat în privinţa Secţiei Speciale şi răspunderea personală a judecătorilor pentru erori judiciare

Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) s-a pronunțat, marți, privind o serie de reforme din România ce privesc Justiția. Este vorba despre schimbările legislative făcute în perioada 2017-2018, de Parlamentul dominat de PSD-ALDE.

Între altele, CJUE s-a pronunțat privind înființarea Secției Speciale (SS sau SIIJ) dedicată infracţiunilor din Justiţie.

Curtea s-a pronunțat într-o cauză inițiată de Forumul Judecătorilor, Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor și unele instanțe din România.

Secția Specială

În ce privește Secţia de investigare a infracţiunilor din justiţie (SIIJ), CJUE arată în ce condiții este aceasta compatibilă cu dreptul UE.

Reglementarea care prevede înființarea SS ”trebuie, pe de o parte, să fie justificată de imperative obiective și verificabile legate de buna administrare a justiției și, pe de altă parte, să garanteze că această secție nu poate fi utilizată ca instrument de control politic al activității judecătorilor și a procurorilor”.

În caz contrar, se poate percepe că reglementarea urmărește să instituie ”un instrument de presiune și de intimidare a judecătorilor, ceea ce ar aduce atingere încrederii justițiabililor în justiție”.

Acum, rămâne treaba instanțelor din țara noastră să decidă dacă reforma care a dus la înființarea acestei secții nu o face ”permeabilă la influențe exterioare”.

Tot instanțele românești trebuie să verifice ”dacă reglementarea națională în discuție nu împiedică examinarea într-un termen rezonabil a cauzelor referitoare la judecătorii și la procurorii vizați”.

Foto: Captură CJUE

Răspunderea personală a judecătorilor pentru erori judiciare

Curtea Europeană s-a pronunțat și privind răspunderea patrimonială a statului și răspunderea personală a judecătorilor pentru erori judiciare.

Aceasta ”nu poate fi compatibilă cu dreptul Uniunii decât în cazul în care angajarea, în cadrul unei acțiuni în regres, a răspunderii personale a unui judecător pentru o astfel de eroare judiciară este limitată la cazuri excepționale și este încadrată de criterii obiective și verificabile, referitoare la imperative legate de buna administrare a justiției, precum și de garanții care urmăresc evitarea oricărui risc de presiuni externe asupra conținutului hotărârilor judecătorești”.

Astfel, argumentează CJUE, sunt esențiale norme clare și precise care să definească comportamentele susceptibile să angajeze răspunderea personală a judecătorilor.

Motivul: pentru a se garanta independența inerentă misiunii lor și pentru a se evita ca aceștia să fie expuși riscului ca răspunderea lor personală să poată fi angajată exclusiv ca urmare a deciziei lor.

Faptul că o hotărâre conține o eroare judiciară nu poate, în sine, să fie suficient pentru angajarea răspunderii personale a judecătorului vizat”.

Numirile interimare la șefia IJ

O altă chestiune în care s-a pronunțat CJUE o reprezintă numirile interimare în funcțiile de conducere ale Inspecției Judiciare (IJ).

”(...) Orice stat membru trebuie să se asigure că organismele care, în calitate de „instanță”, fac parte din sistemul său de căi de atac în domeniile reglementate de dreptul Uniunii îndeplinesc cerințele unei protecții jurisdicționale efective. (....)

În această privință, prezervarea independenței judecătorilor în discuție este primordială pentru a-i pune la adăpost de intervenții sau de presiuni exterioare și pentru a exclude astfel orice influență directă, precum și formele de influență indirectă susceptibile să orienteze deciziile judecătorilor în discuție”, subliniază sursa citată.

De ce este important: cerința de independență impune prevederea garanțiilor necesare pentru a evita ca acest regim să fie utilizat ca sistem de control politic al conținutului deciziilor judiciare!

Astfel, CJUE subliniază că o reglementare națională nu poate da naștere unor îndoieli (...) cu privire la utilizarea prerogativelor unui organ judiciar însărcinat cu efectuarea cercetărilor disciplinare și a acțiunilor disciplinare împotriva judecătorilor și a procurorilor (Inspecția Judiciară - n.red.) ca instrument de presiune asupra activității acestora sau ca instrument al unui asemenea control”.

Când apar îndoieli de acest fel? Când reglementarea permite guvernului țării să facă numiri în funcțiile de conducere ale instituției respective. Adică în acest caz Inspecția Judiciară.

Iată cu ce s-a remarcat IJ în ultima vreme:

Desființarea SS

La finalul lunii martie, deputații au votat desființarea Secției Speciale.

Camera Deputaţilor este primul for legislativ sesizat cu acest proiect, votul final urmând să fie dat în Senat.

SS a fost înființată în 2018 prin votul majorității PSD-ALDE-UDMR la acea vreme. Mulţi magistrați au cerut desființarea ei, fiind considerată instrument de presiune asupra judecătorilor și procurorilor incomozi.

Aici lucrează 7 procurori.

Citește mai multe despre controversata SS:

În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇