Şedinţa Comisiei juridice a Camerei Deputaţilor pe tema proiectului privind desfiinţarea Secţiei Speciale pentru investigarea infracţiunilor din justiţie a început, joi, cu un schimb de replici între preşedintele Comisiei, Alexandru Badea, deputat USR PLUS şi reprezentanţii PSD care au reclamat nerespectarea procedurii.
UPDATE Comisia juridică a Camerei Deputaţilor a respins, joi, propunerea PSD de amânare a dezbaterilor asupra proiectului privind desfiinţarea Secţiei de investigare a infracţiunilor din justiţie.
S-au înregistrat 16 voturi "împotrivă" şi 11 voturi "pentru".
Solicitarea de amânare a dezbaterilor a fost făcută de deputatul PSD Laura Vicol-Ciorbă, pe motiv că este nevoie de punctele de vedere ale tuturor reprezentanţilor sistemului de justiţie.
Şi deputatul UDMR Hajdu Gabor solicitase amânarea dezbaterilor, însă, după o pauză de consultări, şi-a retras propunerea.
Între timp, deputaţii USR PLUS şi PNL s-au pronunţat pentru desfiinţarea Secţiei de investigare a infracţiunilor din justiţie, reprezentanţii PSD au susţinut că acestei secţii nu i-a fost dat o şansă să lucreze din cauza lipsei resurselor, AUR a fost împotriva desfiinţării, iar UDMR a considerat că intervenţia adecvată trebuie să fie de ordin organizatoric.
Scandalul
Badea a afirmat că această secţie a fost înfiinţată la iniţiativa lui Liviu Dragnea, "într-o perioadă de mari regrese pentru sistemul de justiţie din România".
"Din punctul meu de vedere au fost două scopuri: primul a fost controlul politic al urmăririi penale a magistraţilor, adică să se decidă în Kisseleff, ca pe timpul doamnei Stănoiu, cine este anchetat şi cine beneficiază de impunitate. Şi desigur, redirecţionare a unor dosare penale ale unor politicieni în general de la DNA către această secţie specială prin simpla implicare a unui magistrat, printr-un denunţ, printr-o plângere", a afirmat Badea.
El a adăugat că o consecinţă a acestei secţii a fost redeschiderea discuţiilor asupra unor recomandări din MCV, fiind "nişte regrese". Badea a mai menţionat că majoritatea judecătorilor s-au opus înfiinţării acestei secţii.
Discursul preşedintelui comisiei a fost întrerupt de mai multe ori de reprezentanţii PSD.
Deputatul PSD Nicuşor Halici a spus că nu se respectă procedura. "Nu vă e ruşine? Nu suntem la declaraţii politice. De ce nu aţi supus la vot procedura? Aţi făcut o pledoarie politicianistă", a spus Halici. A intervenit şi deputatul Steluţa Cătăniciu care a adus aceleaşi reproşuri. "Nu vă este jenă să faceţi declaraţii politice", a spus Cătăniciu.
Preşedinţii CSM şi ÎCCJ au părăsit sala de şedinţă
După acest schimb de replici, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Corina Corbu, şi preşedintele CSM, Bogdan Mateescu, au părăsit sala.
"Un astfel de comportament eu îl regret în Parlamentul României. Punctul nostru de vedere este scris. Optează CSM pentru o soluţie de echilibru Trebuie încetată polarizarea societăţii şi polarizarea magistraturii. (...)
Polarizarea din societate trebuie oprită, situaţia actuală nu este una fericită, însă nici situaţia anterioară nu a fost perfectă, în ciuda progreselor fantastice pe care le-au făcut instituţiile judiciare", a declarat Bogdan Mateescu, după ce a ieşit din sala de şedinţe, apreciind "că n-a fost loc pentru discuţii".
Corina Corbu nu a dorit să dea explicaţii în privinţa motivului pentru care a recurs la acest gest. Întrebată dacă este de acord cu avizul consultativ al CSM pentru dosarele magistraţilor, ea a arătat că nu poate face speculaţii. "Ce am avut de spus, am spus", a adăugat Corbu.
Ce spune Scutea
Procurorul general al României, Gabriela Scutea, a spus că şi-a exprimat în mod constant poziţia favorabilă renunţării la funcţionarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din Justiţie, menţionând că aceasta este "departe" de a asigura un acces eficient la justiţie al cetăţenilor şi pentru desfăşurarea în bune condiţii a activităţii Ministerului Public.
"În calitatea pe care o îndeplinesc, respectiv de membru de drept al Consiliului Superior al Magistraturii şi ca reprezentat al Ministerului Public, am exprimat în mod constat poziţia favorabilă renunţării la funcţionarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din Justiţie, motivat de elemente care, consider eu, de la început nu au susţinut de o manieră convingătoare aceste competenţe speciale, pentru că, de fapt, nu a fost atât o măsură de organizare, cât o măsură derogatorie de competenţă.
Modul în care toate aceste elemente referitoare la organizarea controlului şi exercitarea atribuţiilor în conformitate cu Codul de procedură penală sunt limitate într-o secţie, inclusiv dispoziţiile administrative privind selectarea personalului, numirea personalului. Toate acestea ies din tiparul organizării ierarhice consacrate de Constituţie şi de Legea 304 a Ministerului public", a spus Scutea, în cadrul dezbaterilor privind proiectul de desfiinţare a SIIJ.
Nu a putut susține toate cauzele preluate
Potrivit procurorului general, această secţie nu a fost în măsură să susţină toate cauzele care au fost preluate.
"Este mult mai important că această competenţă foarte largă a secţiei nu a fost în măsură să susţină toate cauzele care au fost preluate de la Parchetele cu competenţă generală şi specializată, efortul necesar pentru instrumentarea unor cauze care pot să apară cu derulare foarte rapidă oriunde pe teritoriul ţării. Sunt, în comparaţie, elemente pe care le-am avut în vedere, organizarea teritorială a DNA, DIICOT şi a Parchetelor de pe lângă Curţile de apel, competente pentru parte din infracţiunile care acum sunt la SIIJ. (...)
Ne-am pus întrebarea care este plusvaloarea care vine din organizarea secţiei? Considerăm că aceasta este departe de a asigura un acces eficient la Justiţie al cetăţenilor şi pentru desfăşurarea în bune condiţii a activităţii Ministerului Public", a explicat Gabriela Scutea.
Bologa spune că înființarea SS a fost ”o insultă”
Înfiinţarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din Justiţie a fost "o insultă" pentru majoritatea procurorilor şi judecătorilor, a declarat, joi, şeful Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), Crin Bologa, la dezbateri.
"La momentul înfiinţării acestei secţii a fost primit aviz negativ de la CSM în două rânduri. De asemenea, în Adunările generale, care sunt reprezentative pentru judecători şi procurori, s-a votat într-o proporţie covârşitoare pentru desfiinţarea acestei secţii în toamna anului 2019, deci peste 85% dintre toţi procurorii şi peste 75% dintre judecători. Acum aveţi pe masă un aviz negativ din partea CSM, dar, dacă detaliaţi voturile, constataţi că majoritatea au fost pentru desfiinţare, dar solicitau unele garanţii", a explicat Bologa.
DNA e pregătită să preia anchetele
El a spus că, în cazul desfiinţării acestei secţii, DNA este pregătit să preia anchetele.
"Eu am venit să vă asigur în numele DNA că, în momentul în care se va desfiinţa această secţie şi competenţa va reveni Parchetelor, exact ca înainte de înfiinţarea acestei secţii, DNA va încerca şi va reuşi să facă anchete profesioniste şi echidistante şi cu echilibru în ceea ce priveşte anchetarea procurorilor şi judecătorilor pentru fapte de corupţie. Apariţia acestei secţii a fost o insultă pentru majoritatea procurorilor şi judecătorilor, pentru cei cinstiţi şi oneşti şi nu a fost necesară.
A fost o insultă pentru că fenomenul corupţiei nu este răspândit în rândul procurorilor şi judecătorilor, dar, în acelaşi timp, înfiinţarea secţiei a dus la o lipsă de eficienţă totală în combaterea fenomenului infracţional redus în rândul magistraţilor", a adăugat Crin Bologa.
Potrivit acestuia, în UE şi în România procurorii sunt specializaţi pentru a fi eficienţi în combaterea fenomenului infracţional.
"Atunci când există un fenomen infracţional în rândul magistraţilor, această secţie nu este eficientă în a-l combate. Ea nu va putea fi niciodată dezvoltată. (...) Procurorii refuză să facă parte dintr-o asemenea secţie, pentru că se simt, majoritatea dintre ei, insultaţi pentru că sunt consideraţi infractori. Ce ar fi să înfiinţăm Parchete pentru medici, pentru parlamentari, pentru membrii Guvernului. Este inadmisibil acest lucru", a explicat şeful DNA.
El a spus că, dacă se desfiinţează SIIJ, competenţa acesteia să fie repartizată la fel ca înainte de înfiinţarea ei.
