România este obligată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) să plătească 3 milioane de euro pentru că nu a transpus în mod complet, în termenul prevăzut, Directiva privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului.
În aceeași situație se mai află și Irlanda, obligată să plătească, din aceeași cauză, o sumă forfertară în cuantum de 2 milioane de euro, se arată într-un comunicat de presă transmis joi de CJUE.
”Directiva 2015/8491 urmărește să prevină utilizarea sistemului financiar al Uniunii Europene în scopul spălării banilor și al finanțării terorismului. Statele membre trebuiau să transpună această directivă în dreptul lor național până la 26 iunie 2016 și să informeze Comisia Europeană cu privire la măsurile adoptate în această privință.
La 27 august 2018, Comisia a sesizat Curtea cu două acțiuni în constatarea neîndeplinirii obligațiilor, considerând că România, pe de o parte, și Irlanda, pe de altă parte, nu au transpus în mod complet Directiva 2015/849 în termenul stabilit în avizele motivate respective și nici nu au comunicat măsurile naționale de transpunere corespunzătoare”, se mai arată în comunicatul citat.
Comisia Europeană a solicitat obligarea României și a Irlandei, pe de o parte, la plata unei penalități zilnice, începând de la pronunțarea hotărârii și, pe de altă parte, la plata unei sume forfetare.
Ulterior, Comisia a informat Curtea că renunță la penalități, în timp ce România și Irlanda au contestat aplicarea regimului de sancțiuni, apreciind că solicitarea Comisiei de a impune plata unei sume forfetare ”ar fi nu numai nejustificată, ci și disproporționată în raport cu situaţia de fapt din speță și cu obiectivul acestui tip de sancțiune pecuniară”.
România trebuie să se conformeze
Prin cele două hotărâri pronunțate în Marea Cameră la 16 iulie 2020, Curtea a admis acțiunile introduse de Comisie, se mai arată în comunicatul citat.
Astfel, Curtea a constatat, în primul rând, că, ”la expirarea termenului care le fusese stabilit în avizul motivat, România și Irlanda nici nu adoptaseră măsurile naționale de transpunere a Directivei 2015/849, nici nu comunicaseră Comisiei asemenea măsuri și că, prin urmare, acestea nu și-au îndeplinit obligațiile care le revin în temeiul directivei respective”, precizează sursa citată.
Curtea a mai decis că CE ”rămâne obligată să motiveze natura și cuantumul sancțiunii pecuniare solicitate” și a subliniat, printre altele, ca ”neîndeplinirea obligațiilor de către România și de către Irlanda a durat puțin mai mult de doi ani”.
”În ceea ce privește, tertio, capacitatea de plată a statului membru în cauză, Curtea a amintit că trebuie să se ia în considerare evoluția recentă a produsului intern brut (PIB) al acestui stat membru, astfel cum se prezintă la data examinării faptelor de către Curte”, se mai explică, printre altele, în comunicatul citat.
Conform tratatelor europene asumate de România, ”în cazul în care Curtea de Justiție constată neîndeplinirea obligațiilor, statul membru în cauză trebuie să se conformeze de îndată hotărârii pronunțate”.