Președintele României s-a predat în fața crizei politice. I-a anunțat pe liderii partidelor să se întoarcă la Palatul Cotroceni doar când va exista o majoritate stabilă care să poată susține un nou guvern.
Ieșirea din joc a șefului statului nu e efectul vreunei strategii sofisticate, ci o recunoaștere a faptului că a rămas fără soluții. El a fost parte a problemei, s-a poziționat alături de PSD, nefiind clar dacă a făcut-o în mod premeditat sau dacă a eșuat acolo din cauza războiului său personal cu Ilie Bolojan.
Rareori, un președinte al României a declanșat un conflict deschis cu un prim-ministru, deși, în mod tradițional, din cauza arhitecturii constituționale, între Palatul Cotroceni și Palatul Victoria au apărut întotdeauna tensiuni după 1990.
În acest moment, relația dintre Nicușor Dan și Bolojan s-a deteriorat atât de rău încât fiecare dintre ei luptă pentru supraviețuirea politică și fiecare consideră că acest lucru nu se poate realiza decât prin anihilarea autorității celuilalt.
Președintele României are multă putere și e favorit pentru că el conduce “sistemul”, cum singur a spus-o, iar sistem înseamnă justiție, servicii de informații, armată și multe alte structuri.
O victorie parțială și o înfrângere
Fără excepție, președinții de după 1990 au câștigat confruntările cu prim-miniștrii desemnați, fie pentru că aceștia erau oameni care nu ieșeau din cuvântul șefului statului, fie pentru că premierii care au intrat în conflict cu președintele au fost îndepărtați în urma unor mașinațiuni politice.
Însă președinții în funcție n-au câștigat niciodată partida în fața oamenilor politici care s-au profilat ca lideri ai opoziției și au reușit să capteze atenția publicului.
Ion Iliescu a capotat în 1996 în fața lui Emil Constantinescu. În 2004, din nou, Ion Iliescu nu reușește să-l impună pe Adrian Năstase ca urmaș al său la Palatul Cotroceni și pierde în fața lui Traian Băsescu.
Apoi, în 2014, acesta din urmă a pierdut în fața lui Klaus Iohannis, deși președintele în funcție o susținea pe Elena Udrea ca urmașa sa la Palatul Cotroceni.
Situația lui Nicușor Dan e mult mai fragilă decât a celor enumerați mai sus care au câștigat alegerile cu ajutorul unui vehicul politic important - un partid sau o alianță - președintele actual adjudecându-și victoria din postura de independent, într-un context complicat pentru România.
Nicușor Dan are șanse să-l învingă pe prim-ministrul Bolojan, parțial, a și făcut-o deja, guvernul fiind demis prin moțiune de cenzură, rămânând în funcție doar din cauza blocajului politic.
Dar președintele nu-l va mai putea învinge pe liderul opoziției, Ilie Bolojan.
Mai mult, odată cu propunerea lui Siegfried Mureșan ca prim-ministru din partea PNL, s-a creat un tandem cu Bolojan, care primește feedback pozitiv din partea societății, cu toate operațiunile de compromitere și campania negativă desfășurată pe rețelele media finanțate de PSD.
E greu de spus dacă și când vor avea loc alegeri parlamentare. Blocajul de acum, mai ales dacă discuțiile dintre partide se prelungesc cel puțin încă o lună, nu va face decât să erodeze PSD, văzut ca formațiune care a generat criza politică, dar și susținerea publică a președintelui României, perceput ca un lider care a făcut prea puțin sau deloc pentru a-i disciplina pe social-democrați și pentru a păstra stabilitatea politică.
Pe de altă parte, Ilie Bolojan, în rolul de victimă, va continua să-și creeze tot mai multe ancore în societate și să coaguleze nemulțumirile față de un sistem instituțional nefuncțional și corupt.
233 de oameni
Ieri, în jurul orei 15.00, Nicușor Dan, președintele României, a susținut o conferință de presă, după întâlnirea cu ambasadorii europeni la București, în care a răspuns calm și cu răbdare la întrebările reporterilor.
După o lungă perioadă, șeful statului a venit în fața opiniei publice adoptând un ton mai înțelegător, încercând să-și explice acțiunile și deciziile greu de înțeles din ultimele săptămâni.
Ca un premier să ajungă să formeze o majoritate, trebuie să fie desemnat. Şi am spus că în momentul desemnării vreau să existe o majoritate...
Nicușor Dan, președintele României, conferință de presă, 30 iunie 2026
Cel mai probabil, prăbușirea susținerii publice l-a determinat să-și schimbe atitudinea și să încerce să se desprindă de tutela PSD.
A ascultat răbdător întrebările și a încercat să răspundă la toate cât mai aplicat cu putință, scopul său fiind acela de a fi convingător, bine intenționat și deschis.
“Eu cer să existe 233 de oameni de care să fiu sigur că vor vota. Ca să existe cei 233 de oameni, ca ei să se înțeleagă între ei, trebuie să existe un acord… Dar, din perspectiva mea, eu nu cer niciun acord, nicio condiție, doar să fie 233 de oameni”, a anunțat Nicușor Dan așteptarea pe care o are pentru a face o nouă desemnare de prim-ministru.
Asistăm la o schimbare majoră față de momentul de început al crizei politice, imediat după adoptarea moțiunii de cenzură.
La acea vreme, Nicușor Dan vorbea de linii roșii, că nu acceptă negocieri cu partidul extremist AUR. Între timp, toate criteriile au dispărut.
Cine duce România în direcția cea bună?
“…spre deosebire de situațiile anterioare, în care era o așteptare rezonabilă că guvernul trece, da, repet, în urma discuțiilor pe care le-am avut cu partidele, acum este o certitudine că nu trece. Și nu vreau să facem un exercițiu de-a hai să ne jucăm de-a primul ministru și de-a desemnarea…”, a mai spus președintele României.
Concluzia că nu există o majoritate în parlament care să poată susține un guvern vine după două luni de criză politică în care Nicușor Dan a făcut două desemnări, una mai aventuroasă și mai aiuristică decât alta, ostilizându-și formațiunile politice care l-au susținut în campania electorală, dar și o mare parte dintre cei care l-au votat.
În realitate, o astfel de majoritate n-a existat niciodată după ce PSD a părăsit coaliția de guvernare. Doar eroarea de judecată a președintelui a adus situația în acest blocaj total.
Faptul că acum transferă o parte din greșelile sale pe umerii partidelor nu e decât o încercare de a-și reface imaginea publică.
Nicușor Dan, fiind întrebat despre revolta pe care a provocat-o pe rețelele sociale, de miile de critici ale susținătorilor săi și de dezamăgirea produsă în societate, a spus că e un om politic rațional.
“Și atunci când un om rațional ia o decizie împotriva unei părți a susținătorilor lui, înseamnă că are un motiv întemeiat. Pentru că, altfel, instinctul tău de politician îți spune să mergi în acord cu ce-ți spun susținătorii tăi”, a susținut președintele României.
“Și asta înseamnă că eu, fiind un politician rațional, înseamnă că, în opinia mea, evident, cu responsabilitatea și cu jurământul pe care l-am depus la investire, consider că eu am dreptate și duc România în direcția bună”, a mai adăugat Nicușor Dan.
Ieșirea președintelui a reprezentat aplicarea unei strategii de comunicare de criză, prin care a anunțat că se retrage din negocierile politice pentru formarea unui nou guvern după două eșecuri consecutive, dar și o repoziționare politică, după ce s-a asociat cu PSD și puciștii din PNL, visând la un nou USL și la un guvern al său.
După un prim an de mandat catastrofal, în care nu a livrat nimic din ce a promis în campania electorală, Nicușor Dan încearcă să-și refacă imaginea, cu speranța că va reuși să reziste la Palatul Cotroceni până în 2030, fără a mai provoca o nouă criză politică.
Nicușor Dan: Consider că eu am dreptate și duc România în direcția bună (Video)
Ce se întâmplă cu microbiomul la ani buni după îndepărtarea unui polip. Descoperirea care intrigă cercetătorii
Testosteronul scăzut, în strânsă legătură cu o boală gravă - studiu
Pan Zhanle a venit în România: Anunțul lui David Popovici
