- Reprezentanții Poloniei și Ucrainei au anunțat deja că Moscova e responsabilă pentru sabotaj, în timp ce America a declarat că încă n-are suficiente date să se pronunțe.
- Parlamentar german: Operațiunea face parte din tactica clasică a războiului hibrid dus de Moscova.
- Cea mai mare problemă pentru președintele Rusiei e solidaritatea euro-atlantică. Atâta timp cât funcționează, Ucraina va avea bani și arme, iar Putin nu poate învinge.
- Jens Stoltenberg, NATO: Orice atac deliberat împotriva infrastructurii critice a aliaților va fi întâmpinat cu un răspuns unit și hotărât.
- După distrugerea gazoductelor, se poate spune că, de voie, de nevoie, Uniunea Europeană a devenit independentă energetic față de Rusia.
În prima parte a zilei de marți, 27 septembrie, informația că sunt scurgeri mari de gaz din conductele Nord Stream 1 și 2, care transportă combustibilul din Rusia în Germania, prin Marea Baltică, a creat frisoane în cancelariile europene.
Avariile au fost observate în apele internaționale din apropiere de Danemarca și Suedia. După câteva ore, oficialii acestor țări au anunțat că e vorba de cel puțin trei explozii subacvatice care au scos din uz gazoductele pentru o lungă perioadă de timp.
Joi dimineața, a fost descoperită o a patra perforare și astfel a apărut o simetrie, două scurgeri în Danemarca și două în Suedia, în ambele conducte.
O anchetă internațională este în curs, dar tot mai multe suspiciuni se îndreaptă spre Rusia.
Reprezentanții Poloniei și Ucrainei au anunțat deja că Moscova e responsabilă pentru sabotaj, în timp ce America a declarat că încă n-are suficiente date să se pronunțe.
"Mulți dintre partenerii noștri cred că e vorba de sabotaj. Nu sunt încă în punctul în care să pot spune într-un fel sau altul. Se fac cercetări. Ce pot să anunț e că America, în mod cert, nu a fost implicată", a declarat un oficial al Pentagonului, sub condiția anonimatului, citat de Reuters.
În acest schimb de declarații acuzatoare, oficialii de la Kremlin au spus că americanii aveau tot interesul pentru a scoate din uz conductele Nord Stream, deoarece va crește prețul gazului lichefiat, iar companiile din SUA și-ar mări profitul.
Dar problema, în actuala criză a gazului, nu e doar profitul, ci și capacitatea de a livra.
Putin folosește toate armele pe care le are la dispoziție
Imediat după anunț, prețul gazului pe piața spot a crescut de la 170 la 204,5 euro pentru un MWh (Mega Watt Oră), dar la două zile de la sabotaj a început să scadă ușor, fiind cotat la 202 euro MWh.
Oricum, scumpirea e semnificativă, acesta fiind un indiciu că e posibil ca Rusia să se afle în spatele sabotajului.
Nicio altă țară n-a folosit până acum, la o scară atât de largă, comerțul cu materii prime ca instrument de război politic.
De ani de zile, Vladimir Putin speculează dependența de gaz a Europei, utilizând-o ca pe-o pârghie pentru a tensiona relațiile dintre statele membre UE și pentru a-și impune voința expansionistă.
„Toate informațiile disponibile indică faptul că aceste explozii sunt rezultatul unui act deliberat. Vom sprijini orice investigație menită să ne ajute să obținem claritate deplină asupra a ceea ce s-a întâmplat și de ce”, a spus Josep Borrell, comisarul pentru politică externă a Uniunii Europene.
Declarația oficialului sugerează că știe mai mult decât spune, iar la Bruxelles nimeni nu crede că altcineva în afară de Putin și-ar fi asumat riscuri politice, sociale și ecologice atât de mari.
De exemplu, Ucraina, o țară invadată de Rusia, ar fi avut motive, la prima vedere, să distrugă gazoductele.
Dar la o cercetare mai atentă, acest raționament n-are susținere. De ce ar risca Zelenski să creeze tensiuni cu aliații săi printr-o astfel de operațiune?
Statele europene, Marea Britanie și SUA ies din discuție. Nicio democrație funcțională nu-și poate permite să desfășoare o acțiune care va genera cel puțin o catastrofă ecologică.
„Această operațiune face parte din tactica clasică a războiului hibrid dus de Moscova”, a declarat Marie-Agnes Strack-Zimmermann, șefa comisiei de apărare din Parlamentul Germaniei, care spune însă că, deocamdată, nu are nicio dovadă că Rusia se află în spatele acțiunii, dar crede că este posibilul vinovat.
„Putin folosește toate armele pe care le are la dispoziție pentru a-i pune în dificultate pe europeni, de la hrană, refugiați și energie”, a mai spus politicianul german.
Rusia dă vina pe SUA și lansează teorii conspiraționiste
Liderul de la Kremlin e într-o situație dificilă. Pe front, trupele Moscovei sunt pe cale să capoteze și în Donbas. Orașul Liman, poarta de intrare în regiune, e înconjurat de ucraineni. În zilele următoare, alte 18 sisteme HIMARS vor ajunge pe front, trimise de americani, care se vor alătura celor 16 existente, iar mobilizarea din Rusia a creat tensiuni sociale care au întors opinia publică împotriva lui Putin.
În aceste condiții, președintele Rusiei are nevoie de o “oportunitate” pentru a schimba cursul evenimentelor. Cea mai mare problemă pentru el e solidaritatea euro-atlantică. Atâta timp cât funcționează, Ucraina va avea bani și arme, iar Putin nu poate învinge.
Una din strategiile lui e să provoace o criză energetică de proporții în Uniunea Europeană, astfel încât să înceapă revolte de amploare în Germania și Franța, iar guvernele marilor economii din UE să renunțe la a mai acorda sprijin Kievului.
Dar unii specialiști susțin că o astfel de strategie are puține șanse de reușită și se va întoarce împotriva celor care o promovează.
„Vestea proastă, din perspectiva Kremlinului, e că folosirea aprovizionării cu gaze ca armă nu funcționează”, a declarat Pavel Molchanov, analist energetic la Raymond James, o bancă de investiții din SUA. „Prin propriile sale acțiuni, Gazprom și-a pierdut aproape toată cota de piață din Europa”.
Un alt indiciu că Rusia e în spatele sabotajului din Marea Baltică apare în reacțiile oficiale. Kremlinul a dat drumul la teorii ale conspirației și învinuiri, repetând aceeași rețetă ce vine din comunism: fă-ți inamicul responsabil de loviturile pe care i le aplici.
„Vorbind despre locul în care a avut loc incidentul... Au existat declarații că acestea sunt ape neutre. Dar aceasta e o zonă economică exclusivă a Danemarcei și Suediei, țări ce fac parte sau urmează să facă parte din NATO și sunt pline cu arme fabricate în SUA, controlate pe deplin de agențiile de informații americane și care dețin întregul control al situației de acolo", a declarat Maria Zakharova, purtătoare de cuvânt al Ministerului de Externe din Rusia.
Și NATO arată cu degetul spre Putin
Operațiunea de distrugere a conductelor Nord Stream e atât de surprinzătoare, periculoasă și cu consecințe greu de prevăzut încât e prematur să se vorbească despre efecte.
Știm că, în urma deversărilor de gaze naturale, e posibilă o catastrofă ecologică, dar nu știm ce se va întâmpla în sezonul rece, cât de important era transferul de energie rusească pe piața europeană.
Jens Stoltenberg, secretarul general NATO, a anunțat că va exista o reacție de pedepsire a vinovaților pentru distrugerea infrastructurii energetice a Uniunii Europene - Foto: Hepta.ro
"Vom contacta acum toate statele membre și vom efectua un test de stres în legătură cu infrastructura critică”, a declarat Ylva Johansson, Suedia, comisar al Uniunii Europene pentru Afaceri Interne.
"Din câte îmi dau seama, este un atac inteligent, care nu poate fi executat de oameni fără pregătire și antrenament”, a spus comisarul. "Riscul este mare ca în spatele sabotajului să se afle un stat. Desigur că avem suspiciunile noastre. Dar este prea devreme pentru a face o declarație finală.”
Reacția lui Jens Stoltenberg, secretar general al NATO, nu lasă aproape niciun dubiu că Vladimir Putin e suspectul principal al operațiunii de distrugere a gazoductelor.
“Pagubele aduse conductelor Nord Stream 1 și Nord Stream 2 în apele internaționale din Marea Baltică reprezintă o mare îngrijorare. Toate informațiile disponibile în prezent indică faptul că acțiunea e rezultatul unor acte de sabotaj deliberate, imprudente și iresponsabile”, a anunțat Stoltenberg.
“Scurgerile de gaze cauzează riscuri pentru transport și daune substanțiale mediului. Susținem anchetele în curs pentru a stabili originea prejudiciului”, a mai precizat oficialul NATO.
“Noi, în calitate de aliați, ne-am angajat să ne pregătim, să descurajăm și să ne apărăm împotriva utilizării coercitive a energiei și a altor tactici hibride de către actorii statali și nestatali. Orice atac deliberat împotriva infrastructurii critice a aliaților va fi întâmpinat cu un răspuns unit și hotărât”, a subliniat secretarul general al Alianței Nord Atlantice.
Cine e cel care “utilizează coercitiv” resursele de energie și folosește “tactici hibride”?
Declarația oficială sugerează direct că sunt date care indică Rusia ca autoare a sabotajului.