Vicepremierul interimar Tánczos Barna vrea ca România să ceară Comisiei Europene modificarea statutului de protecție al ursului brun, după modelul aplicat recent în cazul lupului.
Mai exact, Tánczos Barna spune că ursul brun ar trebui mutat într-o altă anexă a legislației europene, astfel încât statele membre să aibă mai multă libertate de intervenție. În prezent, ursul brun este specie strict protejată în Uniunea Europeană.
Argumentul principal invocat de Tánczos Barna este siguranța oamenilor. El susține că situația din România „nu mai poate fi tolerată” și că actualul cadru european nu permite un răspuns suficient de eficient la atacurile urșilor.
„Avem un precedent: cazul lupului, care, după ce a mâncat un ponei sau mai mulți în Germania, a fost scos de pe lista de specii protejate. La noi, nu poneii sunt în pericol, ci oamenii. Au murit zeci de persoane. Din păcate, avem zeci de tragedii din cauza atacurilor de urs”, a declarat Tánczos Barna.
El a anunțat că va trimite o scrisoare comisarului european responsabil și va cere introducerea subiectului pe agenda unei reuniuni a miniștrilor de resort din Uniunea Europeană.
Tánczos Barna susține că România va avea sprijinul mai multor state membre în acest demers și că lista acestora ar urma să fie finalizată săptămâna viitoare.
Potrivit ultimelor date publicate de Comisia Europeană, ursul brun este prezent în 29 de țări de pe continent, dar are populații mari în România, Slovacia, Slovenia, Croația, Suedia și Finlanda.
„Propunem același tratament în cazul ursului brun ca la lup: o flexibilizare sau o trecere a ursului brun într-o altă anexă unde să aibă un statut de protecție ca specie, dar nu în toate statele membre”, a spus ministrul interimar.
Argumentele pentru relaxarea statutului de protecție
Primul argument este protejarea vieții umane. Susținătorii schimbării spun că, în unele zone, urșii ajung prea des în localități, atacă oameni, intră în gospodării și creează o stare permanentă de pericol. De la începutul anului, 34 de exemplare au fost sacrificate în intervenții de urgență, ultimul fiind aseară, la Râșnov, potrivit ProTv.
Al doilea argument este legat de comunitățile locale. În localitățile de munte, oamenii reclamă de ani de zile că sunt lăsați singuri în fața problemei. Pentru ei, discuția despre conservare pare abstractă atunci când urșii intră în curți, distrug culturi, omoară animale sau apar pe străzi.
Al treilea argument este nevoia de intervenții mai rapide. Autoritățile locale spun adesea că procedurile sunt greoaie, iar statutul de specie strict protejată limitează capacitatea statului de a elimina rapid exemplarele periculoase.
Al patrulea argument este precedentul european al lupului. Uniunea Europeană a modificat statutul de protecție al lupului de la „strict protejat” la „protejat”, ceea ce oferă statelor membre mai multă flexibilitate în gestionarea populațiilor de lupi, cu obligația de a păstra o stare favorabilă de conservare.
Pentru Tánczos Barna, acest precedent ar trebui folosit și în cazul ursului brun, mai ales că în România problema nu este doar una agricolă, ci și una de siguranță publică.
Argumentele împotriva relaxării statutului de protecție
Organizațiile de mediu resping însă ideea că schimbarea statutului ursului brun ar rezolva conflictele dintre oameni și animale.
Agent Green a reacționat dur și susține că intenția lui Tánczos Barna „nu are nicio logică”. Organizația compară situația cu un pacient cu febră căruia i se refuză tratamentul, prevenția și eliminarea cauzei bolii, pentru ca, în final, să fie „împușcat termometrul”.
„Problema României nu este că legea protejează prea mult ursul. Problema României este că statul a protejat prea puțin oamenii și prea puțin ursul”, spune Agent Green.
Organizația arată că soluțiile reale sunt gestionarea deșeurilor, protejarea fermelor, gardurile electrice, intervențiile rapide, educația și identificarea exemplarelor cu adevărat problematice.
Cu alte cuvinte, problema nu ar fi statutul juridic al ursului, ci lipsa măsurilor administrative care ar reduce conflictele.
WWF România are o poziție similară. Organizația avertizează că orice intervenție asupra unei specii strict protejate trebuie să fie justificată punctual, să demonstreze că nu există alternative satisfăcătoare și să nu afecteze starea de conservare a speciei.
WWF susține că stabilirea unor cote generale, fără evaluare locală și fără date științifice transparente, riscă să transforme o măsură de siguranță într-o formă de gestionare cinegetică.
Organizațiile de mediu mai atrag atenția că reducerea populației de urși nu duce automat la reducerea incidentelor. Conflictele sunt alimentate de accesul urșilor la deșeuri și alte surse de hrană generate de oameni, hrănirea intenționată sau accidentală a animalelor, dezvoltarea turistică necontrolată, fragmentarea habitatelor și lipsa educației.
Un exemplu invocat de WWF este Băile Tușnad, prezentată ca prima comunitate „bear smart” din România, unde măsurile de prevenție ar fi redus semnificativ conflictele, în unii ani chiar până la zero intervenții letale.
- Primul oraș din România dotat cu containere anti-urs (Foto)
- Octavian Berceanu prezintă soluțiile care funcționează în relația om-urs. Exemplul de la Tușnad
Ce s-ar schimba formal
Ursul brun este în prezent specie strict protejată în UE, în Anexa IV a Directivei Habitate. Cererea ar urma să vizeze trecerea ursului brun în Anexa V din Directiva Habitate. Iată care e diferența:
În Anexa IV, o specie este strict protejată. Asta înseamnă că uciderea, capturarea sau perturbarea deliberată sunt interzise, iar statele pot interveni doar prin derogări punctuale, de exemplu pentru siguranță publică sau pentru prevenirea unor pagube grave, și numai dacă nu există alternativă satisfăcătoare.
În Anexa V, specia rămâne protejată, dar poate fi gestionată mai flexibil. Statele pot permite vânătoare sau recoltare controlată, cu reguli naționale, cote, perioade, zone și condiții, atâta timp cât nu pun în pericol menținerea speciei într-o stare favorabilă de conservare.
În prezent, ursul brun este inclus în categoria speciilor strict protejate. Asta înseamnă că uciderea sau capturarea intenționată sunt interzise, cu excepții strict reglementate.
Legislația europeană permite deja derogări în situații speciale, inclusiv pentru protejarea sănătății și siguranței publice sau pentru prevenirea unor pagube grave. Dar aceste derogări trebuie justificate și aplicate punctual.
Mutarea ursului într-o categorie mai puțin strictă ar da statului mai multă libertate de gestionare. Practic, ar putea permite intervenții mai largi, inclusiv cote mai mari de recoltare sau vânătoare reglementată, în funcție de cum ar fi transpusă schimbarea în legislația națională.
Întrebarea reală: mai puțină protecție sau mai multă administrație?
Susținătorii schimbării spun că România are nevoie de instrumente mai ferme pentru a proteja oamenii. Criticii spun că aceste instrumente există deja, dar nu sunt aplicate corect, iar relaxarea protecției ar putea duce la împușcarea mai multor urși fără să rezolve cauzele conflictului.
Dezbaterea nu este, de fapt, doar despre urs. Este despre capacitatea statului de a administra un conflict complicat între oameni, comunități locale, agricultură, turism, infrastructură și natură.
În zonele unde urșii intră repetat în localități, oamenii au nevoie de protecție reală și rapidă. Dar protecția nu poate însemna doar intervenție letală, după ce problema a scăpat de sub control.
La fel, conservarea speciei nu poate însemna ignorarea fricii și a riscurilor reale din comunitățile afectate.
Varianta susținută de Tánczos Barna pune accent pe flexibilizarea legislației europene și pe posibilitatea unor intervenții mai ferme.
Varianta susținută de organizațiile de mediu pune accent pe prevenție, date științifice, intervenții punctuale și aplicarea măsurilor deja prevăzute de lege.
În lipsa unei administrații care să gestioneze deșeurile, să protejeze gospodăriile, să educe turiștii și localnicii, să intervină rapid și să identifice exemplarele cu adevărat periculoase, schimbarea statutului juridic al ursului riscă să devină doar o soluție politică pentru o problemă administrativă nerezolvată.
INFOBOX| Cazul lupului
- Uniunea Europeană a schimbat statutul lupului din categoria „strict protejat” în categoria „protejat”. Modificarea a intrat în vigoare la 7 martie 2025.
- Concret, înainte, lupul era, în majoritatea statelor UE, specie strict protejată, iar uciderea deliberată era permisă doar prin derogări punctuale, în condiții stricte. După modificare, statele membre pot introduce forme de management, inclusiv vânătoare sau recoltare controlată, dar numai dacă mențin populațiile într-o stare favorabilă de conservare și reglementează exploatarea astfel încât specia să nu fie pusă în pericol.
- Argumentul oficial a fost creșterea populației de lupi (estimarea era de circa 20.300 de lupi în 2023) și creșterea conflictelor cu activitățile umane, în special cu fermierii și crescătorii de animale.
- Un element politic important - Ursula von der Leyen a susținut public o abordare mai flexibilă după ce poneiul ei a fost ucis de un lup în Germania, în 2022. Criticii au spus că a influențat politic dosarul.
- Formal, propunerea a venit de la Comisia Europeană. În decembrie 2023, Comisia a transmis Consiliului propunerea de modificare a statutului lupului în Convenția de la Berna, iar în septembrie 2024 Consiliul a adoptat decizia ca UE să înainteze această propunere.
- Ce s-a schimbat? De exemplu, în Franța, autoritățile au simplificat regulile care permit fermierilor să împuște lupi pentru protecția turmelor, prin trecerea de la un sistem de autorizare prealabilă la unul de declarare ulterioară, menținând însă un plafon anual de extragere.
Europa și Japonia deschid noi orizonturi pentru supercalcul
Încheierea războiului se semnează electronic. Axios: Întâlnire virtuală SUA - Iran, duminică
Eugen Tomac merge în Parlament fără voturi. Cum ajungem la anticipate și cine are de pierdut cel mai mult
Cupa Mondială 2026: Mexic are "totul sub control" pentru inaugurarea turneului final
