Metanul care iese din magistrala Nord Stream ar putea reprezenta una dintre cele mai mari scurgeri de gaze din toate timpurile, spun cercetătorii.
Niciunul dintre cele două gazoducte de pe fundul Mării Baltice care leagă Rusia și Germania nu este operațional. Ambele conțin metan, un gaz cu efect de seră care reprezintă principala cauză a încălzirii globale după dioxidul de carbon.
Cantitatea scursă până acum în urma exploziilor subacvatice produse duminică și luni este neclară, însă pe baza volumului de gaze existent într-una dintre conducte, raportat anterior, cercetătorii au calculat inițial că aceasta ar putea varia între 100.000-350.000 de tone de metan, relatează The Guardian.
Agenția de mediu din Germania a anunțat că nu există mecanisme de izolare a conductelor, astfel că întreaga cantitate de gaze existentă se va scurge în mare.
Spre deosebire de scurgerile de petrol, gazele nu au efect poluant asupra mediului marin, însă acestea ajung în atmosferă și contribuie la încălzirea globală.
Potrivit autorității similare din Danemarca, conductele conțineau în total 778 milioane de metri cubi de gaze naturale, echivalentul a 32% din emisiile anuale de dioxid de carbon ale țării. Este un volum aproape dublu față de cel estimat inițial de oamenii de știință, care au refăcut calculele, de la 200.000 la peste 400.000 de tone de metan care pot ajunge în atmosferă.
Mai mult de jumătate din cantitatea de gaze rămasă în conducte se va scurge până duminică, a anunțat agenția daneză de mediu.
"Știm că au fost trei explozii, dar nu știm dacă sunt trei găuri în conducte sau cât de mari sunt spărturile", a spus Jasmin Cooper, cercetătoare asociată la Imperial College London, adăugând că este dificil de aflat cât de mult gaz iese la suprafața mării. "Dar sunt probabil sute de mii de tone de metan: un volum destul de mare care ajunge în atmosferă", a spus ea.
Între timp, Garda de Coastă suedeză a anunțat că a descoperit o a patra scurgere de gaz la conductele Nord Stream. Două din aceste patru scurgeri sunt în zona economică exclusivă a Suediei, iar celelalte două sunt în zona economică exclusivă a Danemarcei. A patra spărtură este în Nord Stream 2, aproape de o alta mult mai mare descoperită în Nord Stream 1.
Potrivit raportărilor anterioare, numai Nord Stream 2, care avea ca obiectiv creșterea exporturilor de gaze ale Rusiei către Germania, conținea 300 de milioane de metri cubi de gaze când Berlinul a oprit certificarea livrărilor, în urma invadării Ucrainei.
Astfel, Cooper a estimat că Nord Stream 2 ar conține în jur de 200.000 de tone de metan. Dacă acesta va ajunge în atmosferă, va depăși cu 100.000 de tone metanul scurs în urma exploziei stației de extracție Aliso Canyon, din California, cea mai mare scurgere de gaze din istoria Statelor Unite. Poluarea produsă atunci a echivalat cu cea produsă de o jumătate de milion de mașini.
"Riscurile climatice cauzate de scurgerea de metan sunt destul de mari. Metanul este un gaz cu efect de seră puternic, de 30 de ori mai puternic decât dioxidul de carbon în 100 de ani și de peste 80 de ori mai puternic în 20 de ani", a explicat cercetătoarea.
Profesorul Grant Allen, expert în știința mediului la Universitatea din Manchester, spune că procesul natural de absorbire, prin care cantități mici de metan sunt transformate în dioxid de carbon, nu va putea prelua un volum atât de mare.
"Experiența mea științifică îmi spune că, la o asemenea scurgere, metanul nu va avea timp pentru a fi atenuat de natură. Așa că o cantitate semnificativă va fi evacuat ca gaz metan", a spus profesorul.
Jean-Francois Gauthier, expert la compania de măsurători din satelit GHGSat, a declarat că gazoductele se vor goli singure. "Cu siguranță, n-am mai văzut așa ceva până acum", a spus el.
Acesta a adăugat că, în ce privește impactul asupra mediului, 250.000 de tone de metan echivalează cu cel produs de 1,3 milioane de mașini care circulă în decursul unui an. Însă scurgerile din Marea Baltică ar putea fi mai mari.