În România, trendul populist e în creștere și peste 40% dintre români vor o schimbare a sistemului politic, dacă e nevoie chiar prin forță. Falia sistem-antisistem ar putea să-i ajute pe radicali.
În România, liderul AUR, George Simion, a vorbit de mai multe ori admirativ despre Viktor Orbán. „Sunt Viktor Orbán al României, pentru că AUR și Fidesz au aceeași ideologie”, se lăuda Simion. Acum, după alegerile parlamentare pe care le-a câștigat detașat partidul Tisza al lui Peter Magyar, liderul AUR a rămas fără cuvinte.
La prezidențialele de anul trecut, Orbán chiar ar fi vrut să-l ajute, dar UDMR i-a readus aminte de acțiunile de-a dreptul violente împotriva maghiarilor la Valea Uzului și de declarațiile mai recente din anul electoral 2024, când liderul AUR spunea că UDMR e „o creatură hidoasă” și „șovină”.
Strategia de creștere a formațiunilor radicale
Mecanismul urii face parte din strategia de creștere a formațiunilor radicale, Viktor Orbán cunoștea această tehnologie politică și ar fi trecut peste jignirile formulate de George Simion, doar pentru a avea la București un omolog naționalist cu care să se înțeleagă altfel, eventual via Moscova.
În fond, în România, ura nu e împotriva maghiarilor, ci pe o falie sistem-antisistem. În acest fel, Europa de Est s-ar fi putut întoarce din nou cu fața spre răsărit. Mai ales că în Slovacia, primul-ministrul Robert Fico are încă deschis canalul cu Rusia, iar în Cehia, Andrej Babiš, premierul miliardar al țării numit și „Trump-ul ceh”, guvernează din decembrie cu extrema dreaptă.
Ambii erau de partea lui Orbán de câte ori venea vorba despre Ucraina. Șeful guvernului slovac a promis chiar că va lua locul lui Viktor Orbán la vârful UE pentru a bloca cele 90 de miliarde de euro destinate Ucrainei, până când Ucraina va redeschide conducta Drujba prin care se alimentează cu petrol fostele state comuniste din Europa Centrală.
Babiš, Fico și Orbán au lucrat împreună împotriva Ucrainei. Liderii AUR par să urmeze toate liniile de forță ale strategiei acestora: pro-MAGA și pro-Rusia, o formulă prin care naționaliștii se consideră pro-americani, fiind de fapt orientați spre politicile Kremlinului.
Nici Magyar nu e un entuziast pro-ucrainean
Câștigătorul alegerilor de la Budapesta, Péter Magyar, nu e nici el un entuziast pro-ucrainean, dar a spus că va pune capăt „obstrucționismului Budapestei” în relația UE-Ucraina și că vrea să refacă parteneriatul Ungariei cu Uniunea Europeană și NATO în susținerea Ucrainei.
În același timp, Magyar a declarat că nu se pune problema trimiterii de arme sau de trupe în Ucraina și că exclude primirea Ucrainei în UE cât timp aceasta se află în război.
Viitorul premier ungar nu l-a criticat niciodată pe Donald Trump și a precizat că nu susține un proces accelerat de aderare și că oricum acceptarea Ucrainei în UE va fi supusă unui referendum în Ungaria, cel puțin câtă vreme el va conduce guvernul de la Budapesta.
În plus, Magyar a anunțat că nu va renunța brusc la gazul și petrolul rusesc, dar vrea să reducă până în 2035 dependența de combustibilul venit din Rusia.
Acest tip de naționalism, care pune pe primul lor relația cu Uniunea Europeană și NATO, a fost încercat și de AUR, dar cu mai puțin succes.
Oricum, în România grupul naționaliștilor-populiști din Parlament are aproape 35%, iar PSD se bazează pe voturile lor în încercarea de a da jos guvernul condus de Ilie Bolojan.
Social-democrații au avut mereu relații bune cu naționaliștii și radicalii: înainte de moartea lui Corneliu Vadim Tudor, când PRM, Partidul România Mare, era în Legislativ, PSD s-a bazat mereu pe susținerea acestuia, iar în anii '90, așa-numitul patrulater roșu a fost la guvernare și era compus doar din formațiuni naționaliste: PSD (pe atunci cu denumirea PDSR), PRM, PUNR și PSD.
Unele dintre pozițiile lui Magyar sunt pe gustul electoratului AUR
De data aceasta, AUR, care are potrivit sondajelor de opinie o susținere populară între 35 și 40%, este partidul care pune condițiile.
Alegerile din Ungaria îi descurajează pe populiștii români? Deocamdată nu sunt semne, iar pozițiile lui Péter Magyar față de Ucraina sunt pe gustul electoratului AUR.
Contagiunea s-ar putea să se facă în acest sens. De altfel, o cercetare făcută în prima parte a lunii arată că 39,2% dintre români cred că sistemul politic trebuie înlocuit complet, iar peste 40% susțin că această schimbare a sistemului politic ar trebui făcută în orice fel, nu doar prin mijloace democratice (Agenției de Rating Politic, aprilie 2026).
Radicalismul, populismul și naționalismul formează un curent de pe urma căruia profită AUR și care ar putea deveni violent din cauza sărăcirii populației pe fondul zgomotului politic lipsit de soluții și chiar al frustrării legate de anularea alegerilor în decembrie 2024, când Călin Georgescu, un candidat naționalist pro-rus, era pe cale să câștige prezidențialele.
E posibil ca entuziasmul schimbării din Ungaria să vină și în România, dar aici schimbarea să fie în sens invers. Falia sistem-antisistem ar putea să-i ajute pe radicali, fiindcă partidele celelalte au fost deja la guvernare, iar soluțiile lor au fost nesatisfăcătoare: toate sondajele recente arată că peste 70% dintre români cred că țara se îndreaptă într-o direcție greșită.