România a continuat să finanțeze proiectul minireactoarelor nucleare americane care a eșuat în Statele Unite. În spatele afacerii se află grupuri de interese locale, naționale și transatlantice.
Pe terenul fostei Termocentrale Doicești, aflate lângă Târgoviște, urmează să fie amplasate minireactoarele nucleare (SMR Small Modular Reactors) proiectate de compania americană NuScale.
Memorandumul de Înțelegere dintre Nuclearelectrica Cernavodă și NuScale a fost semnat în 2019, iar statul român a investit până acum peste 200 de milioane de euro, fără să se întâmple nimic concret.
În schimb, la Cernavodă sunt începute reactoarele 3 și 4, dar nu s-au investit bani pentru terminarea lor.
Premierul interimar Ilie Bolojan sugera că proiectul american ar trebui reanalizat.
Ar trebui continuat de dragul partenerului strategic chiar dacă e scump și riscant? Sau ar fi mai bine pentru România să-și termine Centrala de la Cernavodă începută în anii 1980?
PSD și televiziunile arondate insistă pentru prima variantă.
Riscuri pentru statul român
În această controversă e important de știut că riscul statului român de a pierde pe linie cu acest proiect este foarte mare pentru că:
(1) În 2023, compania americană NuScale a abandonat proiectul minireactoarelor cu șase module care urma să fie construit la Idaho și ar fi urmat să furnizeze energie în Utah. Prețul energiei s-a dublat atunci când NuScale a făcut calculele finale și a încercat să caute cumpărători pentru curentul pe care urma să-l producă.
Finanțatorii proiectului s-au retras înainte să înceapă construcția, fiindcă NuScale nu a reușit să semneze contracte pentru cel puțin 80% din producție. Proiectul-mamă a fost deci oprit ca ineficient, iar acțiunile companiei au scăzut la bursă.
Practic, după anularea proiectului Idaho, NuScale nu mai are niciun contract pentru minireactoare nucleare în Occident, ceea ce îi afectează credibilitatea și capacitatea de a mai aduna finanțatori pentru acest proiect, care deocamdată nu a fost construit niciunde.
Anularea proiectului NuScale în Statele Unite ar fi trebuit să fie un semnal de alarmă pentru statul român: indică un cost ridicat, poate și un risc tehnologic, pe lângă cel de finanțare. România trebuia să renegocieze imediat condițiile contractuale, mecanismele de finanțare și felul în care sunt asumate riscurile
(2) În actul de înființare a companiei de proiect, statul român prin Nuclearelectrica Cernavodă și firma privată Nova Power&Gas dețin părți egale 50% la 50% (septembrie 2022), deși statul a investit deja mult mai mult.
Nova Power&Gas este controlată de frații Simion și Teofil Mureșan, cu venituri impresionante din domeniul energetic (despre afacerile lor și legăturile cu statul a scris pe larg Gazeta de Bistrița).
Ce înseamnă 50%-50%? Care este raportul între contribuțiile efective, financiare, logistice, know-how? Cum se împarte controlul? Dar dividendele?
Potrivit companiei mixte Nuclearelectrica-Nova Power&Gas, Banca de Export-Import a Statelor Unite (EXIM) și-a declarat „sprijinul de principiu” pentru circa 5,6 miliarde de dolari, iar alte 2 miliarde de dolari ar putea veni de la Development Finance Corporation – banca de dezvoltare a guvernului american, care finanțează proiecte în țări în curs de dezvoltare sau emergente în sectoare strategice.
Acești bani vor veni sub formă de împrumuturi garantate de statul român. Practic, statul prin Nuclearelectrica își asumă riscuri majore fără o participare proporțională la profit și la controlul afacerii, iar Comisia Europeană ar putea amenda România, considerând că întreaga schemă ar fi un ajutor ascuns pentru partenerul privat.
Bolojan: „Vom rămâne cu un teren și niște hârtii”
(3) Partenerul privat a câștigat deja 19 milioane de euro pe spezele statului fără să facă prea multe: Nova Power&Gas a cumpărat în 2021 terenul de la Doicești cu 5 milioane de euro de la statul român și l-a vândut anul trecut cu 24 de milioane de euro firmei comune care urmează să facă minireactoarele.
Cei 19 milioane de euro diferență e surplusul Nova Power&Gas, care declară că din acești bani s-a făcut igienizarea terenului, instalarea unor transformatoare, construirea unor clădiri de birouri, parcări și drumuri de acces. Pe scurt, firma privată a investit în proiectul minireactoarelor 4 milioane de euro (împrumut de la stat) plus 19 milioane de euro, oficial sub formă de amenajări, adică în total 23 de milioane de euro.
Statul prin Nuclearelectrica a investit de aproape 10 ori mai mult: peste 200 de milioane folosiți pentru studii de fezabilitate, consultanți și alte documentații, inclusiv împrumutul pentru capitalul social al firmei private, garantat cu terenul pe care urmează să se facă amplasarea minireactoarelor. „Vom rămâne cu un teren și niște hârtii”, a spus pesimist Ilie Bolojan în acest context.
(4) Metoda ușilor rotative (Revolving door) lucrează în defavoarea statului: este vorba despre trecerea ușoară, ca printr-o ușă rotativă, a oficialilor din sectorul privat în cel public și invers, în special în domenii strategice cum e cel al energiei.
În cazul Nuclearelectrica-Doicești e vorba despre directorul Cosmin Ghiță, care conduce Nuclearelectrica Cernavodă din 2017. Înainte de această dată fusese consilierul premierului Sorin Grindeanu. Și-a început, însă, cariera la compania energetică americană Chevron, unde a urcat până în managementul de la Washington al firmei. A făcut studii aprofundate în Statele Unite, iar un an a fost la Sankt Petersburg să învețe rusa.
Costuri mari în raport cu puterea minireactoarelor
(5) Proiectul de la Doicești încă nu a obținut licența de construire a minireactoarelor, proiectul tehnic nu e finalizat, iar finanțarea vine doar în urma unui proces amănunțit de verificare (due dilligence), pentru a constata în ce măsură e fezabil şi poate fi construit într-un termen scurt cu cheltuieli rezonabile, dacă există suficienți bani pentru a duce totul la capăt, dacă respectă standardele de mediu și mai ales dacă nu există riscul eșecului.
Apoi, Banca de Export-Import a Statelor Unite (EXIM) și Development Finance Corporation, care ar urma să dea credite pentru acest proiect, nu sunt simple bănci, ci analizează, dincolo de eficiență și riscuri, alinierea țării la interesele strategice ale Statelor Unite. În cazul de față, dacă România e bine plasată politic, economic și energetic pe orbita Americii, dacă folosește tehnologie americană și eventual dacă importă gaz din SUA sau dacă are planuri în acest sens.
(6) Costul investiției de la Doicești ar fi mult prea mare în raport cu puterea minireactoarelor și prețul curentului ar fi prea mare.
Unitățile 3 și 4 de la Cernavodă vor avea fiecare câte 700 MW, în total 1.400 MW. Costul finalizării lor este de aproximativ 7 miliarde de euro.
La Doicești sunt prevăzute șase minireactoare a câte 77 MW fiecare, în total sub 500 MW, cu un buget estimat de 6,5 miliarde de euro.
Se înțelege că minireactoarele ar avea un cost de trei ori mai mare pe megawatt instalat (un megawatt este o unitate de măsură pentru putere, egală cu un milion de wați), iar prețul ar putea fi aproape dublu, față de cel al Centralei de la Cernavodă.
Irineu Darău acuză fosta conducere ADR că a folosit bani din PNRR pentru salarii. „Aviz băieților deștepți: nu mai merge”
Bulgaria blochează aderarea Macedoniei de Nord la UE
China a trimis trei astronauți la stația sa spațială. Unul dintre ei va rămâne acolo un an
Daniel Pancu își anunță venirea la Rapid: ”O să am impresia că ajung la Real Madrid”
