Aerul condiționat a devenit, în verile tot mai fierbinți, mult mai mult decât o chestiune de confort. Salvează vieți. Numai în Statele Unite, cercetătorii estimează că peste 5.000 de oameni scapă anual de moarte datorită lui.
Există însă un paradox: cu cât planeta se încălzește, cu atât avem mai multă nevoie de aer condiționat. Iar cu cât îl folosim mai mult, cu atât consumăm mai multă energie și contribuim la încălzirea planetei, arată Associated Press.
Un nou studiu, publicat în revista științifică Nature Health, arată cât de important a devenit aerul condiționat pentru protejarea oamenilor în perioadele de căldură extremă.
Cercetătorii de la Yale au analizat aproximativ 30 de milioane de decese înregistrate în Statele Unite între 2010 și 2020 și au estimat că folosirea aerului condiționat în locuințe a prevenit, în medie, 5.267 de decese asociate căldurii în fiecare an.
Practic, aerul condiționat a redus cu mai mult de jumătate mortalitatea atribuită temperaturilor ridicate.
Dar cercetarea scoate la iveală și cealaltă față a problemei: după un anumit nivel de utilizare, beneficiile suplimentare pentru sănătate devin foarte mici. Cu alte cuvinte, a răci și mai mult o locuință care este deja suficient de răcoroasă nu înseamnă automat mai multă protecție pentru cei din interior.
Cifrele sunt importante într-o lume în care valurile de căldură afectează aproape toate continentele, iar aproximativ o jumătate de milion de oameni mor anual din cauze asociate căldurii, potrivit estimărilor ONU.
În același timp, nevoia de răcire crește rapid. Cererea globală ar putea să se tripleze până în 2050, pe măsură ce temperaturile cresc și tot mai mulți oameni ajung să folosească aparate de aer condiționat, potrivit Agenției Internaționale pentru Energie (IEA) și Programului Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP).
Și de aici începe problema.
Răcoarea care încălzește planeta
Pentru că o mare parte din electricitatea folosită pentru răcire provine încă din combustibili fosili, creșterea consumului înseamnă și mai multe emisii.
Potrivit UNEP, emisiile de gaze cu efect de seră asociate răcirii clădirilor s-au ridicat la aproximativ 4,1 miliarde de tone de CO2 echivalent în 2022 și, în lipsa unor schimbări, ar putea ajunge la 7,2 miliarde de tone până în 2050.
„Toată lumea știe că aerul condiționat este eficient, dar, din perspectiva schimbărilor climatice, nu este soluția ideală. Mai mult aer condiționat înseamnă mai multe emisii, iar acestea accelerează încălzirea globală”, spune Kai Chen, profesor de epidemiologie la Yale School of Public Health și unul dintre autorii studiului.
Problema a devenit atât de serioasă încât unele guverne încearcă deja să limiteze consumul.
Pe fondul crizei energetice globale declanșate de războiul din Iran, opt țări - Bangladesh, Cambodgia, Iordania, Malaezia, Filipine, Seychelles, Singapore și Sri Lanka - au stabilit limite pentru temperaturile la care poate fi setat aerul condiționat în birouri sau au impus instituțiilor publice să îl oprească o zi pe săptămână, potrivit IEA.
India a propus încă din 2025 limite privind temperaturile minime la care pot fi setate aparatele de aer condiționat.
Experți din 75 de țări și 250 de orașe încearcă acum să rezolve o ecuație complicată: cum să protejeze oamenii de temperaturile tot mai mari fără ca soluția să agraveze problema. Reprezentanții Global Cooling Pledge urmează să se întâlnească în septembrie, la Singapore.
Europa folosește tot mai mult aer condiționat
Nevoia de răcire crește rapid și în Europa.
Specialiștii folosesc un indicator numit „grade-zile de răcire”, care arată, în esență, câtă răcire este necesară pentru clădiri în funcție de temperaturile de afară.
În Europa, numărul acestor „grade-zile de răcire” a crescut de peste două ori față de 1990, iar utilizarea aerului condiționat a crescut cu 44%.
Creșterea este și mai spectaculoasă în alte regiuni: utilizarea aerului condiționat s-a triplat în India și a crescut de peste două ori în Asia de Sud-Est, potrivit IEA.
În Statele Unite, numărul „gradelor-zile de răcire” a crescut cu 28% față de 1990, iar 2024 a stabilit un record. Datele disponibile până în luna mai arătau că 2026 era pe cale să-l depășească.
Studiul american arată și cât de diferit se vede efectul aerului condiționat de la o regiune la alta. Cele mai multe vieți au fost salvate în Arizona, Florida, Texas, Louisiana și în zonele sudice din Nevada, Alabama și Mississippi.
În schimb, în peste 12 state nordice, din Washington până în Maine, numărul vieților salvate a fost mai mic de zece pe an.
Concluzia cercetătorilor este că aerul condiționat are un rol „esențial” în protejarea oamenilor de căldură. Dar există o diferență importantă între folosirea lui pentru protejarea sănătății și utilizarea excesivă.
Birouri atât de reci încât oamenii poartă pulovere vara
Chen dă chiar exemplul propriului birou: aerul condiționat este setat atât de jos încât mulți angajați ajung să poarte pulovere în mijlocul verii. Mai mult de jumătate dintre cazurile analizate ar putea fi considerate situații de utilizare excesivă, spune Chen pentru AP.
O temperatură de aproximativ 24 de grade Celsius este considerată în multe locuri o limită rezonabilă pentru aerul condiționat, potrivit cercetătorului.
Studiul a ajuns și la o concluzie importantă: folosirea aerului condiționat peste nivelul necesar nu aduce beneficii suplimentare semnificative pentru sănătate. În schimb, consumă mai multă energie și contribuie la creșterea emisiilor.
Există și un alt efect pe care îl simțim direct în orașe.
Aparatele răcesc interiorul clădirilor, dar evacuează căldura afară. Cine a trecut într-o zi fierbinte pe lângă unitatea exterioară a unui aparat de aer condiționat știe cât de fierbinte poate fi aerul eliminat.
La scară mare, această căldură contribuie la efectul de „insulă termică urbană”, prin care orașele ajung să fie mai fierbinți decât zonele din jur.
În plus, consumul suplimentar de electricitate poate duce la mai multă poluare a aerului, inclusiv cu funingine și smog.
Pentru unii, aerul condiționat rămâne un lux
Mai există însă o problemă: nu toată lumea își permite să se protejeze de caniculă. Multe dintre comunitățile cele mai vulnerabile ale lumii nu au acces la aer condiționat sau nu își permit costul electricității.
Lily Riahi, care conduce unitatea pentru răcirea clădirilor și energie din cadrul UNEP, spune că, în timpul valurilor de căldură din acest an, unele familii au fost puse în situația de a face o alegere dramatică.
„Multe familii au fost nevoite să aleagă între a plăti medicamentele și a porni aerul condiționat”, spune ea.
„Într-o lume care se încălzește, confortul termic nu ar trebui să fie un lux. Devine o condiție necesară pentru sănătate, demnitate și, din ce în ce mai mult, pentru supraviețuire”, spune și Eleni Myrivili, responsabilul-șef al UNEP pentru căldură.
Cum ieșim din cercul vicios
Soluția, spun experții, nu este să renunțăm la răcire. Este nevoie de o răcire „mai inteligentă și mai echitabilă”, spune Riahi.
Singapore este unul dintre exemple. Orașul-stat combină aerul condiționat cu vegetația urbană, sisteme de avertizare pentru caniculă și reguli care obligă atât clădirile noi, cât și pe cele existente să folosească sisteme mai eficiente de răcire și ventilație.
Numai vegetația urbană ar reduce costurile cu energia cu aproximativ 35 de milioane de dolari pe an, potrivit lui Riahi. Tot ea spune că Singapore a reușit să reducă temperaturile în anumite zone chiar și cu 8 grade Celsius.
Dar natura nu poate rezolva totul. Atunci când temperaturile și umiditatea devin extreme, aerul condiționat rămâne necesar. Până la acel punct, ventilatoarele și folosirea aerului condiționat la un nivel redus pot fi suficiente, spune Chen.
Este, în fond, paradoxul unei lumi tot mai fierbinți: avem nevoie de răcoare pentru a ne proteja de căldură, dar trebuie să găsim o cale de a o produce fără să încălzim și mai mult planeta.
G.P.
Horoscopul lunii septembrie 2026
Vara anului 2026 a fost cea mai călduroasă înregistrată vreodată în Belgia și Marea Britanie
Respirația în cutie: Cum funcționează una dintre cele mai puternice tehnici pentru controlul stresului
Concluzia trasă de presa din Italia după debutul lui Daniel Bîrligea în Serie A
