Guvernul german vrea să restrângă drastic dreptul de acces la informațiile deținute de autorități. ONG-urile, organizațiile civice și presa avertizează că transparența statului este pusă în pericol.
Cu puțin timp înainte de vacanța parlamentară de vară, guvernul german a convenit asupra unui amplu pachet de reforme. A demarat modificări, între altele, în legislația privind pensiile sau costurile din sistemul de sănătate. Aceste reforme ar urma să ”pună din nou Germania în mișcare”, a anunțat optimist cancelarul federal creștin-democrat Friedrich Merz.
Aproape de sfârșitul listei cu cele 34 de puncte se află însă o reformă care ar putea ascunde un potențial exploziv considerabil.
Coaliția conservator-social-democrată intenționează să modifice substanțial Legea privind libertatea de informare (Informationsfreiheitsgesetz, pe scurt IFG), aflată în vigoare din 2006. Criticii spun chiar că, în forma propusă, legea ar fi practic desființată.
IFG: un instrument important pentru jurnaliști și ONG-uri
Legea acordă, în principiu, oricărei persoane dreptul de a avea acces la informațiile deținute de autoritățile federale. Sprijinindu-se pe această reglementare, numeroase organizații, grupuri de mediu, asociații pentru protecția consumatorilor și, nu în ultimul rând, jurnaliști solicită instituțiilor publice date și documente. În mod normal, acestea sunt furnizate rapid și gratuit.
Există excepții, în cazul informațiilor sensibile din punctul de vedere al securității, cum ar fi cele deținute de serviciile de informații, care beneficiază, în mod firesc, de un regim special de protecție.
În opinia celor două partide conservatoare, CDU și CSU, informațiile publice ar trebui tratate cu și mai multă prudență în contextul actual, marcat de atacuri cibernetice și războaie informatice la nivel mondial.
Încă din acordul de coaliție convenit în primăvara lui 2025, CDU/CSU și social-democrații au prevăzut modificarea substanțială a legii. Reforma propusă acum este justificată prin necesitatea unei protecții sporite a datelor deținute de autorități, în ”vremuri caracterizate de un context complex de amenințări interne și externe”.
Taxe mai mari și nume anonimizate
Concret, planurile Guvernului ar putea însemna că doar ”persoanele fizice”, nu și asociațiile sau organizațiile, vor mai avea, în principiu, dreptul de a solicita informații autorităților.
În prezent, solicitările adresate, de exemplu, ministerelor federale sunt soluționate gratuit sau contra unor taxe reduse. Aceste taxe ar urma însă să crească semnificativ.
În plus, numele angajaților din ministere și alte instituții publice ar putea fi anonimizate în documentele furnizate, pentru a-i proteja ”împotriva intimidărilor și amenințărilor”, fenomene care, în contextul urii din mediul online, există într-adevăr.
Probabil cea mai controversată propunere a Guvernului se referă la oportunitatea de a limita accesul la ”cetățenii germani și ai Uniunii Europene care locuiesc în Germania”. Cu alte cuvinte, dreptul nu ar mai aparține tuturor.
Informațiile privind infrastructurile critice, contraspionajul și combaterea terorismului ar urma să fie tratate cu o precauție deosebită.
”Legea subminează transparența”
Konstantin von Notz, deputat din partea grupării ecologiste Verzii, membru în Comisia parlamentară de control al serviciilor de informații, este de părere că ”sub pretextul adaptării la noile amenințări de securitate, se subminează însăși baza juridică a transparenței statului”.
Potrivit parlamentarului, obișnuit să lucreze cu informații sensibile, coaliția promisese modernizarea statului, însă ceea ce propune acum reprezintă ”exact contrariul: un regres grav față de drepturile cetățenești obținute cu mare dificultate”.
Scrisoare deschisă semnată de 110 organizații
”Cine limitează dreptul la informații la cazuri individuale care trebuie motivate, exclude organizațiile și ridică taxele la niveluri imprevizibile desființează, de facto, libertatea de informare”, se arată într-o scrisoare deschisă semnată de 110 organizații ale societății civile, printre care Greenpeace, Transparency International și Amnesty International. Semnatarii cer Guvernului să oprească aceste planuri și să protejeze IFG și libertatea de informare, în forma sa actuală.
”Dacă guvernul federal restrânge dreptul la informații, îngreunează controlul public și participarea cetățenilor, reduce acceptarea proiectelor privind infrastructura, utilizarea terenurilor, protecția speciilor și combaterea schimbărilor climatice. Așa nu se construiește încredere, ci se creează și mai multă neîncredere”, a comentat, pentru DW, Martin Kaiser, expert Greenpeace în politici climatice.
Criticile au fost atât de puternice încât și unii politicieni ai coaliției guvernamentale din Bundestag vor să reanalizeze reforma.
Experții social-democrați din Bundestag pentru afaceri interne, digitalizare și protecția consumatorilor au formulat o declarație comună în care afirmă că ”nu trebuie să existe o diminuare a drepturilor actuale de acces la informații pentru cetățeni, presă și societatea civilă”. Ca atare, ”grupul parlamentar al SPD nu va susține desființarea actualului nivel de transparență garantat de Legea privind libertatea de informare.”
Peste 100.000 de solicitări în șapte ani
Potrivit datelor oficiale, dreptul de acces la informații a fost utilizat intens.
Bundestagul a comunicat că între 2015 și 2022 au fost depuse aproximativ 105.000 de solicitări adresate autorităților germane.
Doar într-o parte redusă dintre cazuri, aproximativ 16.200, răspunsul a fost furnizat doar parțial, iar în circa 9.000 de cazuri solicitările au fost respinse în totalitate.
Cu alte cuvinte, în majoritatea covârșitoare a cazurilor autoritățile au pus informațiile la dispoziția solicitanților. Iar criticii se tem că, odată cu reforma, această situație s-ar putea inversa.
Incendiu de proporții excepționale lângă Paris. Arde celebra pădure Fontainebleau: 900 de locuințe evacuate și intervenție aeriană fără precedent (Video)
Horoscop zilnic: 15 iulie
Refuză transferul de la FCSB: "Nu am vrut niciodată să plec"
SRI recrutează tineri din universități: 116 locuri disponibile la facultățile din țară. Ce condiții trebuie îndeplinite
