NASA se pregătește să lanseze duminică Nancy Grace Roman, un telescop spațial construit pentru a realiza cea mai amplă cartografiere în infraroșu a Universului de până acum și pentru a testa dacă actualul model al cosmosului poate explica materia întunecată, energia întunecată și expansiunea accelerată a spațiului.
Lansarea este programată pentru duminică, 30 august, la ora 07:26 în Florida (11:26 GMT și 14:26, ora României). Telescopul va pleca de la Complexul 39A al Centrului Spațial Kennedy, la bordul unei rachete SpaceX Falcon Heavy. Transmisiunea NASA va începe la 13:20, ora României, și va putea fi urmărită pe NASA Live.
NASA și SpaceX au încheiat evaluarea finală și au declarat misiunea pregătită pentru lansare. Prognoza indică însă numai 60% șanse ca vremea să permită plecarea la ora stabilită. Dacă lansarea va fi amânată, următoarea fereastră este luni, 31 august, la 07:22, ora Floridei – 14:22 în România, potrivit NASA.
Racheta și telescopul au fost transportate sâmbătă pe rampa de lansare. La aproximativ 31 de minute după decolare, observatorul ar trebui să se desprindă de treapta superioară a rachetei și să înceapă călătoria către locul din care va studia Universul.
Un telescop de mărimea unui T-Rex
Roman are o lungime de 12,7 metri, o lățime de aproximativ 4,4 metri după desfășurare și cântărește în jur de opt tone. NASA îi compară dimensiunile și masa cu cele ale unui Tyrannosaurus rex.
Oglinda principală are diametrul de 2,4 metri, la fel ca oglinda telescopului Hubble. Diferența decisivă se află însă în camera sa panoramică: Roman va putea surprinde într-o singură imagine o suprafață de cer de cel puțin 100 de ori mai mare decât Hubble, păstrând o claritate comparabilă.
Telescopul va putea astfel să observe simultan milioane de galaxii și stele, în loc să studieze succesiv zone foarte înguste. Dacă Hubble și James Webb funcționează adesea ca niște instrumente de mare precizie îndreptate spre ținte individuale, Roman va avea rolul unui cartograf: va găsi și clasifica obiecte pe suprafețe uriașe, iar cele mai interesante dintre ele vor putea fi cercetate ulterior în detaliu cu Webb, Hubble sau alte observatoare.
Misiunea, dezvoltată timp de peste un deceniu și evaluată la aproximativ 4,3 miliarde de dolari, poartă numele lui Nancy Grace Roman, prima femeie care a ocupat funcția de astronom-șef al NASA. Roman este considerată „mama telescopului Hubble” pentru rolul jucat în transformarea ideii unui mare observator spațial într-un proiect NASA.
Destinația: la 1,5 milioane de kilometri de Pământ
După lansare, observatorul se va îndrepta către regiunea din jurul punctului Lagrange 2 al sistemului Soare - Pământ, aflată la aproximativ 1,5 milioane de kilometri de planeta noastră. În aceeași zonă operează și telescopul James Webb, precum și observatorul european Euclid.
L2 oferă o poziție stabilă, din care Soarele, Pământul și Luna se află aproximativ în aceeași direcție. Telescopul își poate proteja astfel instrumentele de căldură și lumină, păstrând o vedere neobstrucționată asupra spațiului.
În primele 90 de zile, echipa va desfășura panourile solare, parasolarul, antena și capacul telescopului, va corecta traiectoria și va calibra cele două instrumente științifice. Primele imagini sunt așteptate la începutul anului 2027, potrivit ghidului oficial al misiunii.
Misiunea principală va dura cinci ani, dar observatorul este proiectat să poată funcționa aproximativ un deceniu și să fie realimentat, în viitor, de un vehicul robotic.
Obiectivul central: ce determină accelerarea Universului
Roman va încerca să răspundă uneia dintre marile întrebări ale fizicii: de ce expansiunea Universului se accelerează?
Oamenii de știință numesc cauza necunoscută a acestei accelerări „energie întunecată”. Ea ar reprezenta aproximativ 68% din conținutul energetic al Universului. Materia întunecată, care nu emite lumină, dar își trădează existența prin efectele gravitaționale, ar constitui alte aproximativ 27%. Materia obișnuită – stelele, planetele, gazele și tot ceea ce putem vedea direct – reprezintă mai puțin de 5%.
Roman nu va fotografia direct materia sau energia întunecată. Va măsura efectele lor asupra galaxiilor, luminii și evoluției structurii Universului.
Telescopul va folosi mai multe metode independente. Va urmări supernovele de tip Ia, folosite ca repere pentru calcularea distanțelor cosmice; va măsura distribuția galaxiilor și urmele unor unde sonore produse în Universul primordial; și va analiza lentilele gravitaționale slabe – deformările minuscule ale imaginilor galaxiilor provocate de materia aflată între ele și Pământ.
Compararea acestor măsurători îi va ajuta pe cercetători să stabilească dacă energia întunecată a rămas constantă sau și-a schimbat efectul de-a lungul istoriei cosmice.
Miza este inclusiv verificarea modelului cosmologic standard. Măsurătorile actuale ale vitezei de expansiune a Universului nu oferă același rezultat atunci când sunt făcute prin metode diferite, o discrepanță cunoscută drept „tensiunea Hubble”. Roman va aduna date suficient de numeroase și de precise pentru a arăta dacă diferența provine din erori de măsurare sau dacă actualul model al Universului este incomplet.
Un recensământ al planetelor din Calea Lactee
În timpul misiunii principale, Roman ar putea măsura lumina provenită de la peste un miliard de galaxii. Repetarea observațiilor asupra acelorași regiuni îi va permite să surprindă fenomene care apar și dispar rapid: supernove, stele distruse de găuri negre, corpuri din Sistemul Solar și alte evenimente cosmice rare.
Celălalt obiectiv major este stabilirea modului în care arată, în realitate, populația de planete a galaxiei noastre. Rezultatul nu va fi doar o colecție de noi descoperiri, ci un recensământ statistic al sistemelor planetare. Cercetătorii vor putea estima cât de frecvente sunt lumi precum Pământul, Jupiter sau Neptun și cât de des sistemele planetare seamănă cu al nostru.
Câmpul vizual foarte mare va produce și o cantitate fără precedent de informație. Roman va trimite aproximativ 1,4 terabytes de date brute pe zi, iar arhiva misiunii ar putea ajunge la 20 de petabytes în primii cinci ani – de sute de ori mai mult decât datele transmise zilnic de Hubble.
Reflexul Securității la Cotroceni
Universitatea Craiova îi transmite un avertisment antrenorului Filipe Coelho după eliminarea din Europa League
Cine a îngropat, timp de 35 de ani, reformarea serviciilor? Istoria și tiparele
Cum ar putea inteligența artificială să salveze cel puțin 150.000 de animale anual
