Scandalul azilelor ilegale din Bihor produce primele victime la vârful instituțiilor statului. Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a demis-o pe șefa instituției care protejează drepturile persoanelor cu dizabilități. Alexandra Zară susține că a fost sancționată tocmai pentru că a respectat cererea DIICOT de a păstra confidențialitatea operațiunii. „Dacă l-aș fi informat, aș fi săvârșit o infracțiune”, afirmă ea.
În același timp, ministrul a cerut sancționarea conducerii DGASPC Bihor și a AJPIS Bihor și a anunțat că va introduce proceduri clare pentru colaborarea instituțiilor în cazul intervențiilor care implică persoane vulnerabile.
Potrivit lui Pîslaru, aceste decizii au fost luate după analiza modului în care autoritățile au gestionat atât intervenția DIICOT din 30 iunie, cât și acest subiect în anii precedenți.
- Instanța explică de ce a respins arestarea în dosarul azilelor din Bihor: Instituțiile statului trimiteau persoane în aceste centre
- După ce a îngropat Dosarele 10 august și Nordis, DIICOT a făcut spectacol la Dumbrava
Zară: „Dacă l-aș fi informat, aș fi săvârșit o infracțiune”
La scurt timp după revocare, Alexandra Zară a susținut că ministrul i-a spus direct că motivul demiterii este faptul că nu l-a informat înainte de descinderile DIICOT.
„M-am întrebat care a fost motivul revocării mandatului meu. Dumnealui mi-a răspuns: motivul este lipsa informării înainte a dumnealui cu privire la acțiunea din 30 iunie”, a declarat Alexandra Zară.
Fosta șefă a Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități (ANPDPD) afirmă că procurorii DIICOT și polițiștii implicați în anchetă i-au cerut în mod expres să păstreze confidențialitatea operațiunii.
„Înţeleg că s-a simţit într-o postură inconfortabilă în momentul în care a aflat în dimineaţa acţiunii, însă i-am spus şi dumnea lui că este vorba despre solicitarea DIICOT Structura Centrală şi IGPR, Direcţia de Investigaţii Criminale, care mi-a fost adresată în calitate de reprezentant al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Persoanelor cu Dizabilităţi, în virtutea faptului că organele de urmărire penală au identificat persoane cu dizabilităţi la faţa locului, şi mi-a fost învederată expres obligaţia de a păstra confidenţialitatea cu privire la informaţiile care mi-au fost aduse la cunoştinţă”, a spus Zară.
Ea a precizat că, după finalizarea operațiunii și relocarea persoanelor evacuate, i-a oferit ministrului toate informațiile solicitate, inclusiv în scris.
- Cum au infiltrat anchetatorii rețeaua azilelor ilegale din Bihor. Agenți sub acoperire au lucrat luni întregi în centrele lui Viorel Pașca și au documentat fraudele
- Ce a provocat eșecul operațiunii Dumbrava?
Pîslaru: Ministerul nu a fost informat înainte de intervenție
Ministrul Muncii susținuse încă de săptămâna trecută că a aflat despre operațiunea DIICOT abia în dimineața de 30 iunie, când aceasta era deja în desfășurare și i s-a cerut sprijin pentru relocarea de urgență a peste 400 de persoane vulnerabile.
„Prima întrebare pe care mi-am adresat-o în acea dimineață a fost: de ce conducerea Ministerului Muncii nu a fost informată în prealabil, astfel încât să putem asigura din timp resursele necesare pentru relocarea eficientă a celor peste 400 de oameni vulnerabili?”, a scris Pîslaru pe Facebook.
Tot miercuri, ministrul a anunțat și numirea unui nou președinte al ANPDPD, în persoana Anei Rădulescu, conferențiar universitar la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială a Universității din București.
„Este unul dintre cei mai respectați specialiști în domeniul asistenței sociale, cu o experiență de peste 20 de ani în dezvoltarea serviciilor sociale, elaborarea politicilor publice și coordonarea unor proiecte naționale și europene de anvergură”, a spus Pîslaru.
Ce a descoperit ancheta DIICOT
Operațiunea DIICOT din 30 iunie a vizat 18 imobile din Dumbrava, Tinca, Incești și Bicăcel, județul Bihor, unde au fost găsite 409 persoane vulnerabile. Toate persoanele au fost relocate în unități sociale din mai multe județe.
Potrivit anchetatorilor, în aceste centre ar fi fost adăpostite peste 3.300 de persoane din 2006 până în prezent, iar aproximativ 1.020 dintre ele au decedat.
Dosarul îi vizează pe administratorii rețelei de centre, între care și Viorel Pașca, cercetat de DIICOT pentru constituirea unui grup infracțional organizat, trafic de persoane și alte infracțiuni. Acesta a respins acuzațiile și susține că activitatea desfășurată a avut un scop umanitar.
Primarul PSD al Buzăului: Cea mai ascultată voce din partid nu este Grindeanu, ci Olguța Vasilescu
FCSB s-a răzgândit în cazul lui Mihai Lixandru
Trump anunță de la Ankara că armistițiul cu Iranul s-a terminat: E o pierdere de timp să te ocupi de ei. Sunt oameni răi și bolnavi
Cu ce viteză se deplasează cel mai rapid păianjen din lume
