Administrația Trump analizează un plan de a sancționa unele state NATO despre care președintele american consideră că nu au sprijinit suficient Statele Unite și Israelul în timpul războiului cu Iranul.
Strategia presupune relocarea trupelor americane din țările NATO considerate necooperante în efortul de război împotriva Iranului și staționarea acestora în state care au susținut mai mult campania militară a SUA, inclusiv în România, după cum a aflat Wall Street Journal.
Planul ar fi însă mult mai limitat decât amenințările recente ale președintelui Trump de a retrage complet SUA din alianță, lucru pe care, prin lege, nu îl poate face fără aprobarea Congresului.
Planul, care a circulat și a câștigat sprijin în rândul unor oficiali de rang înalt ai administrației în ultimele săptămâni, este încă într-o fază incipientă și reprezintă una dintre mai multe opțiuni discutate la Casa Albă pentru a sancționa NATO, scrie WSJ.
Acesta evidențiază ruptura tot mai mare dintre administrația Trump și aliații europeni, după decizia președintelui de a declanșa războiul cu Iranul.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a călătorit miercuri la Washington pentru a se întâlni cu Trump. Rutte a încercat să consolideze relațiile cu acesta, în ciuda tensiunilor din alianța transatlantică, și s-a numărat printre cei care l-au convins să renunțe la ideea de a prelua Groenlanda.
Pe fondul criticilor aduse de Washington cu privire la faptul că aliaţii europeni nu s-au implicat, şeful NATO a spus că, în opinia sa, în războiul din Iran unele ţări membre NATO au fost puse la încercare şi au eşuat.
Statele Unite au aproximativ 84.000 de militari staționați în Europa, deși numărul exact variază în funcție de exercițiile militare și desfășurările rotative. O lege adoptată în decembrie de Congres interzice retrageri semnificative fără consultarea NATO și cere Pentagonului să menţină cel puţin 76.000 de militari în Europa. Nu spune însă şi unde.
Bazele americane din Europa reprezintă un hub esențial pentru operațiunile militare globale ale SUA și aduc beneficii economice țărilor gazdă prin investiții. Bazele din Europa de Est au, de asemenea, rolul de a descuraja Rusia.
Aliaţii care ar avea de pierdut trupe
Nu este clar ce țări ar putea pierde trupe, însă mai mulți membri ai alianței au intrat în conflict cu Trump de la revenirea acestuia la putere și, mai recent, i-au atras furia după ce au contestat războiul cu Iranul, scrie WSJ.
Spania - singura țară NATO care nu s-a angajat să aloce 5% din PIB pentru apărare - a blocat accesul avioanelor americane implicate în operațiunea din Iran în spațiul său aerian.
Oficialii administrației SUA sunt, de asemenea, nemulțumiți de Germania, după ce lideri de rang înalt au criticat războiul declanșat de Trump, deși Germania este unul dintre cele mai importante centre pentru operațiunile militare americane în Orientul Mijlociu.
Italia a blocat temporar utilizarea unei baze aeriene din Sicilia, iar Franța a acceptat folosirea unei baze din sudul țării doar după ce SUA au garantat că acolo vor ateriza exclusiv avioane neimplicate în loviturile asupra Iranului.
Dincolo de relocarea trupelor, planul ar putea include și închiderea unei baze americane în cel puțin una dintre țările europene, posibil în Spania sau Germania, potrivit unor oficiali ai administrației Trump care au discutat cu WSJ.
Care sunt ţările care ar avea de câştigat
Țările care ar putea beneficia, fiind considerate aliate loiale, includ Polonia, România, Lituania și Grecia, au mai declarat oficialii.
Statele din Europa de Est au unele dintre cele mai ridicate niveluri de cheltuieli pentru apărare din alianță și s-au numărat printre primele care au anunțat că ar sprijini o coaliție internațională pentru monitorizarea Strâmtorii Ormuz.
După izbucnirea războiului, România a aprobat rapid solicitările SUA de a permite utilizarea bazelor sale de către Forțele Aeriene americane, aminteşte WSJ.
Planul ar putea duce la apropierea unui număr mai mare de trupe americane de granița cu Rusia, un rezultat care ar putea irita Moscova.
Războiul cu Iranul este cea mai recentă dintr-o serie de crize diplomatice cu care s-a confruntat alianța de la revenirea lui Trump la putere. Acesta a tensionat relațiile cu aliații prin impunerea unor tarife comerciale ridicate asupra Europei și prin dialogul cu președintele rus Vladimir Putin în încercarea de a negocia pacea în Ucraina. De asemenea, Trump a provocat o criză diplomatică fără precedent cu Danemarca, aliat NATO, prin încercările repetate de a anexa Groenlanda, teritoriu autonom danez.
În timpul primului său mandat, în 2020, Trump a ordonat retragerea a aproximativ 12.000 de militari din Germania, însă decizia a fost anulată de președintele Joe Biden după preluarea mandatului, în 2021.