Ministerul Finanțelor a împrumutat luni 400 de milioane de lei pe opt ani, la un randament mediu de 6,98% pe an, în creștere față de emisiunile recente de pe piața internă. România rămâne astfel țara cu cele mai mari costuri de finanțare din regiune, la mare distanță de state precum Ungaria sau Polonia.
Potrivit unei analize publicate de Profit.ro, randamentele titlurilor românești au revenit pe creștere în piața secundară, unde obligațiunile pe 10 ani au urcat cu aproximativ 13 puncte de bază, până la 6,98% la fixingul de luni. Cererea investitorilor pentru emisiunea Ministerului Finanțelor a fost de un miliard de lei, de peste două ori mai mare decât suma atrasă.
Investitorii încă văd riscuri politice în România
Analiștii UniCredit Bank România arată că piețele au reacționat pozitiv la așteptările privind formarea unui nou guvern „pro-european” în următoarele săptămâni, însă incertitudinea politică menține presiunea asupra dobânzilor pe termen lung.
„Riscurile de creștere persistă în cazul în care negocierile eșuează, prelungind incertitudinea politică actuală, pe măsură ce evaluările agențiilor de rating se apropie în vară”, avertizează UniCredit.
Randamentele titlurilor românești urcaseră până aproape de 7,3% în perioada premergătoare moțiunii de cenzură, după care au coborât temporar sub pragul de 7%, pe fondul unui context extern mai favorabil. Temerile legate de inflație și de tensiunile din Orientul Mijlociu au readus însă presiunea pe piețe.
Conflictul din Orientul Mijlociu împinge din nou dobânzile în sus
Analiștii Erste spun că datele privind inflația din SUA și persistența conflictului din Orientul Mijlociu au dus la creșterea randamentelor obligațiunilor pe piețele internaționale.
„Prețul petrolului Brent rămâne ridicat, alimentând îngrijorările cu privire la presiunile inflaționiste. Am observat o tendință similară în întreaga regiune, cu excepția Ungariei”, arată Erste.
Investitorii se tem inclusiv de efectele unei eventuale blocări a strâmtorii Ormuz, un punct strategic pentru transporturile globale de petrol.
Ungaria a coborât sub Polonia după schimbarea politică
În contrast cu România, Ungaria a înregistrat o scădere puternică a costurilor de finanțare după alegerile parlamentare de luna trecută, câștigate de partidul Tisza, care a obținut o majoritate constituțională și a înlăturat guvernarea Fidesz.
Randamentele obligațiunilor ungare pe 10 ani au coborât de la aproape 7,5% la 5,67% în mai puțin de două luni, ajungând chiar sub cele ale Poloniei. Potrivit Erste, investitorii mizează pe deblocarea fondurilor europene și pe accelerarea apropierii Ungariei de zona euro.
Și forintul a devenit una dintre monedele preferate ale investitorilor din regiune. ING estimează că moneda maghiară ar putea continua să se aprecieze în lunile următoare, după un avans de aproape 6% de la începutul anului.
Leul s-a stabilizat în jurul pragului de 5,2 lei/euro
În România, cursul euro-leu s-a stabilizat după volatilitatea din perioada crizei politice. BNR a afișat luni un curs de 5,2105 lei pentru un euro, ușor peste nivelurile din zilele precedente, mai scrie sursa citată.
UniCredit consideră posibilă o revenire a cursului sub pragul de 5,2 lei/euro dacă situația politică și fiscală se clarifică.
„Considerăm că o revenire la intervalul de tranzacționare al cursului de schimb 5,10 – 5,20 este probabilă în lunile următoare. Riscurile de creștere sunt corelate cu durata negocierilor pentru un nou guvern”, arată UniCredit Bank România.
BNR a menținut dobânda-cheie la 6,5% pe an și urmează să publice marți noul raport privind inflația, pentru care analiștii anticipează o prognoză în creștere.
Senatul a votat o inițiativă AUR care obligă ONG-urile să facă publice toate sursele de finanțare și identitatea donatorilor
Soluția găsită de giganții transportului maritim pentru a ocoli blocajul din Ormuz
Noul clasament ATP: Jannik Sinner mărește distanța
Știința începe să descopere de ce sunt unii oameni magneți pentru țânțari
