Cu cât ar putea scădea prețul gazelor naturale după începerea exploatării zăcământului Neptun Deep din Marea Neagră

Adaugă spotmedia ca sursă preferată în Google

O analiza realizată de Asociația Energia Inteligentă (AEI) arată că este plauzibil ca, după începutul producției de gaze în proiectul Neptun Deep (începând cu 2027), să apară o presiune descendentă asupra prețului gazului în România, mai ales pe partea de costuri și ofertă internă.

Totuși, se arată în analiză, nu este garantat că prețul consumatorului final (pentru gospodării) va scădea, în condițiile în care o ieftinire depinde de foarte mulți factori (cerere, reglementare, infrastructură, taxare, prețuri de import).

O estimare care ia în considerare că cererea și/sau oferta nu explodează datorită altor motive ar putea aduce o reducere moderată a prețurilor engross cu 5-20% față de nivelul din prezent, pe termen mediu (2027-2028), arată Dumitru Chisăliță, directorul Asociației Energia Inteligentă.

Factorii care vor influența prețul gazelor în următorii ani

Conform analizei, există mai mulți factori care pot determina ca exploatarea gazelor naturale offshore în zona Marea Neagră, în special prin proiectul Neptun Deep (România), ar putea avea un impact asupra prețului gazelor după anul 2027 – dar și multe incertitudini care fac dificilă o predicție clară.

De ce ar putea scădea prețul gazelor în România:

Creștere semnificativă a producției de gaze în România:
Neptun Deep va începe producția în 2027 și va adăuga circa 8 mld mc/an;
producția internă de gaze ar putea aproape să se dubleze până în anul 2030 în România, pe fondul unei cereri interne de gaze care va rămâne în jurul valorii de 10-11 mld mc/an;
o ofertă mai mare de gaz intern poate, în teorie, să reducă dependența de importuri (care deseori sunt mai costisitoare) și astfel să influențeze în jos prețurile pe piața internă.
Conectivitate și infrastructură bună:
România și a extins rețelele de gaz pentru a prelua volumul offshore de gaz
o piaţă mai integrată (cu export, concurenţă, posibil mai multe surse) reduce costurile logistice şi de tranzacţie, ceea ce poate contribui la preţuri mai competitive.

De ce nu e garantat că prețul gazelor va scădea, potrivit AEI:

Cererea internă şi externă
dacă cererea internă în România crește (de exemplu, prin noi centrale pe gaz, înlocuirea cărbunelui cu gaz în centralele existente), atunci o parte din producție va fi absorbită intern, iar impactul asupra prețului poate fi mai mic. Dacă toate centralele pe gaze vor fi puse în funcțiune se estimează o creștere a consumului de cca 25% până în 2030.
dacă exporturile devin importante, prețurile de referință pentru export pot seta nivelul intern – dacă exportul primește prețul mai mare, internul poate rămâne la nivelurile impuse/fixate sau concurenţiale.
Politică fiscală și reglementare
taxele, redevențele, legislația offshore și modul în care este reglementată piața gazelor poate influența costul final al gazului.
dacă statul continuă să impună alte taxe sau taxe mai mari pe gazul offshore, costul pentru producător crește, ceea ce poate menține prețul mai sus.
Piața globală / geopolitică
prețurile gazului sunt influențate de factori internaționali: aprovizionare, prețul gazului natural lichefiat (LNG), politica energetică a UE, etc. Chiar dacă costul local cu gazele este mic, dacă prețul de import este sus sau concurența redusă, prețul intern poate să nu scadă.
Impactul asupra consumatorului final
chiar dacă prețul en-gross scade, nu e automat ca prețul consumatorului final să scadă în mărime — reglementări, taxe, tarife de transport și distribuție, pot reduce impactul.

Prețul gazului plătit de gospodării ar putea scădea cu 10%

”Având în vedere datele disponibile e plauzibil ca, după începutul producției în proiectul Neptun Deep (începând cu 2027), să apară o presiune descendentă asupra prețului gazului în România — mai ales pe partea de ofertă internă.

Piața gazelor nu funcționează după logica simplă a abundenței. Gazul extras din Marea Neagră nu va fi rezervat exclusiv consumatorilor români și nici nu va fi vândut la un preț „patriotic”. El va intra într-o piață europeană integrată, unde producătorii urmăresc, firesc, cel mai bun preț disponibil.

Dacă Bulgaria, Ungaria sau alte piețe regionale oferă un preț mai mare, gazul va merge acolo.

Mai mult, România se pregătește să consume mai mult gaz, nu mai puțin. Noile centrale electrice pe gaze construite pentru înlocuirea cărbunelui vor absorbi volume importante din producția suplimentară. Estimările arată că cererea internă ar putea crește cu aproximativ 25% până în 2030. Cu alte cuvinte, o bună parte din surplusul promis este deja „vândut” înainte să fie extras.

Există apoi problema pe care politicienii o ignoră constant: prețul gazului reprezintă doar o parte din factura plătită de consumator. Tarifele de transport și distribuție cresc, taxele se modifică, iar costurile impuse prin reglementări devin tot mai importante. Chiar dacă gazul ca marfă se ieftinește, factura finală poate rămâne la același nivel sau chiar poate crește”, se arată în analiza AEI.

Modelele economice realizate pentru perioada 2027-2030 indică trei scenarii posibile.

În scenariul optimist, prețul angro al gazului ar putea coborî spre 27-32 euro/MWh după intrarea în producție a Neptun Deep. Prețul final plătit de gospodării ar putea ajunge în jurul valorii de 280 lei/MWh, adică aproximativ cu 10% mai mic decât prețul plafonat pentru populație.