Instabilitatea politică din România începe să se traducă în costuri concrete pentru economie, companii și populație. Dobânzi mai mari la împrumuturi, presiune pe cursul valutar și riscuri serioase pentru fondurile europene sunt doar câteva dintre efectele deja vizibile.
O analiză realizată de Confederația Patronală Concordia arată că aceste evoluții ar putea avea consecințe directe asupra nivelului de trai și asupra stabilității financiare a țării.
Dobânzi în creștere și rate mai mari pentru populație
Primele semne ale impactului economic se văd în costul finanțării statului. Dobânzile la care România se împrumută au crescut rapid, de la 6,4% în februarie la 7,31% în prezent, ceea ce indică o deteriorare a percepției investitorilor asupra riscului.
Dacă instabilitatea persistă, aceste costuri ar putea continua să crească, ceea ce înseamnă cheltuieli mai mari pentru bugetul public, dar și efecte directe pentru populație. Ratele la credite ar putea urca cu 7,5% până la 10%, reducând veniturile disponibile și afectând consumul.
Presiune pe curs și inflație mai mare
Un alt efect imediat este presiunea asupra cursului valutar. Potrivit analizei, euro ar putea urca de la 5,09 lei spre 5,20 lei, o depreciere de 1-2%.
În condițiile în care România are un grad ridicat de transmitere a cursului în inflație, această evoluție se va reflecta rapid în prețuri. Practic, o monedă mai slabă înseamnă scumpiri pentru bunuri și servicii, ceea ce afectează direct puterea de cumpărare.
Miza mare: ratingul de țară și costurile pe termen lung
Pe termen mediu și lung, riscurile sunt mult mai mari. Dacă România nu reușește să reducă deficitul bugetar, există pericolul pierderii ratingului de țară din categoria „investment grade”.
Un exemplu recent este Ungaria, unde o astfel de retrogradare a dus la creșterea costurilor de finanțare cu aproximativ 3 puncte procentuale. „Aplicat României, un astfel de scenariu ar genera cheltuieli suplimentare cu dobânzile de +4 miliarde lei în 2026, +12 miliarde în 2027, +22 miliarde în 2028, +30 miliarde în 2029 și +33 miliarde în 2030, adică peste 100 de miliarde de lei în cinci ani”, se arată în comunicatul Concordia.
Pentru a acoperi aceste costuri, statul ar putea fi nevoit să majoreze TVA cu încă 3 puncte procentuale sau să crească alte taxe, o perspectivă cu impact direct asupra economiei și populației.
PNRR, în pericol: miliarde de euro pot fi pierdute
Un alt risc major vizează fondurile din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). În scenariul optimist analizat de Concordia, România ar putea pierde cel puțin 30% din sumele așteptate în 2026, adică aproximativ 3,5 miliarde de euro.
„În această situație, există două variante posibile. Dacă proiectele se opresc, creșterea economică scade cu 0,2-0,3 puncte procentuale, statul pierde 600-700 de milioane de euro din taxe nerealizate, iar deficitul bugetar ajunge la 6,43% din PIB, însoțit de șomaj mai mare și firme în faliment. Dacă, în schimb, statul acoperă diferența din bugetul propriu pentru a continua investițiile, deficitul urcă la 6,9% din PIB, un nivel greu de finanțat în contextul costurilor de împrumut în creștere”, se mai arată în analiza citată.
- Bloomberg: BNR a cheltuit peste 1 mld. euro din rezerve pentru a apăra cursul leului, în luna martie
Scenariile negative: deficit mai mare și risc de „junk”
Într-un scenariu mai pesimist, România ar putea pierde până la 50% din fondurile PNRR, adică aproximativ 5,7 miliarde de euro. Fără compensare, economia ar încetini vizibil, iar veniturile fiscale ar scădea. Cu compensare din buget, deficitul ar depăși 7% din PIB, un nivel care pune presiune pe finanțarea statului.
Cel mai grav scenariu, numit „scenariul critic” de către analiști, indică pierderi de până la 70% din fonduri, aproximativ 8 miliarde de euro. În acest caz, deficitul ar putea urca până la 7,8% din PIB, cu un risc ridicat de retrogradare a ratingului de țară la categoria „junk”.
Costul real al crizei politice
Concluzia analizei este clară: costul instabilității politice nu este abstract, ci este plătit direct de companii și cetățeni. Dobânzi mai mari, rate crescute, inflație și taxe mai ridicate sunt efecte care pot apărea rapid.
„Decidenții politici au datoria să restabilească, cât mai repede, încrederea mediului privat, a investitorilor și a cetățenilor în direcția, stabilitatea și predictibilitatea României”, avertizează Concordia.