În aceste zile din primăvara lui 2026, se desfășoară, chiar sub ochii noștri, una din cele mai disruptive reașezări geo-economice din regiunea României.
Efectele sunt radicale, iar ele nu vizează numai economia, ci și scena politică şi grupurile de interese economice locale din serviciile de informații.
Riscul este ca, în locul unei strategii naționale de abordare a acestui moment, să asistăm la un război intern între grupurile de interese care, în tentativa de-a câștiga, subminează interesul României.
Reașezarea geo-economică e rezultatul reașezării geopolitice care vizează zona dintre Uniunea Europeană, Asia și Orientul Mijlociu:
SUA tocmai mută falia dintre Occident și Asia de pe aliniamentul Polonia – România – Bulgaria – Grecia, pe un altul mai spre est: Polonia – Ucraina – Marea Neagră – Turcia – Asia Centrală.
În noua configurație geopolitică globală, Orientul Mijlociu se va afla sub influența occidentală: neutralizarea Iranului, eliminarea proxy-urilor prin care Teheranul islamist a aprins și întreținut incendiile în regiune (Hezbolah, Hamas și Houthi), precum și pacificarea zonei prin tratatele de bună vecinătate și cooperare dintre Israel și statele musulmane vor transforma în următorii 5 ani Orientul Mijlociu dintr-una din cele mai incandescente zone ale lumii, într-una previzibilă.
În paralel cu clarificarea apelor geopolitice dintre Occident și Asia ruso-chineză, are loc așezarea și apoi consolidarea mizei economice, menite să determine statele să se gândească de două ori înainte de-a porni un război.
Gardianul militar al zonei va fi Turcia, cu ieșire la Marea Neagră, la Marea Mediterană și la Asia Centrală.
SUA vor prelua ”garda” economică în estul Mediteranei.
Iar România se află pe această nouă falie geo-economică – cu efecte pe toate structurile care țin de centrul de putere de la București: turbionul de interese economice ale marilor puteri economice din UE, ale SUA și ale marilor state din regiune.
Interesele grupurilor politice de la București, ale grupurilor economice de la București și interesele României
România se află în acest moment în calea marilor finanțări și a fluviilor de bani care vizează regiunea noastră în această consolidare geo-economică a zonei.
Astfel încât marile contracte vizând înarmarea avanpostului occidental în fața noului aliniament asiatic, precum și cele vizând energia care va alimenta dinspre est Uniunea Europeană, sunt contracte (geo)politice.
Chestiunile precum ”licitaţii”, sau ”cea mai bună ofertă”, sau… etc, sunt ”prostii” – ele seamănă cumva – la un mod mai rafinat și mai evoluat decât acum 15 ani – cu contractul EADS (Franța-Germania) de securizare a frontierelor României.
Dar miza geo-economică e nu numai una geopolitică, ci și una pur politică: politică în sensul în care România trebuie să lupte obsesiv pentru atașamentul față de democrația liberală de piață a Occidentului și efortul de a nu aluneca în iliberalism.
Dacă ar fi să facem o listă cu marile interese geo-economice care presează acum România, ar trebui să fim atenţi la următoarele:
1.SUA: Interese energetice pentru monetizarea poziției geo-economice de la estul Mediteranei. Plus interese privind armamentul și oferta de securitate fără de care niciun stat UE nu s-ar descurca în acest moment în fața unui conflict militar.
2. Turcia: investițiile Turciei în România au evoluat accelerat în ultimii 5 ani și vor evolua în continuare cu aceeași viteză.
Turcia e principalul partener comercial non-european al României, dar mai interesante sunt investițiile de până acum: de la Ford Otosan, la Otokar (militar – face în România blindatele ușoare pentru armata României), la KoçZer (lanțuri de aprovizionare care lansează din România spre celelalte state UE produsele turcești), și până la Arctic-Beko (una din cele mai mari investiții industriale turcești în România).
Mai interesante decât investițiile de până acum vor fi, cel mai probabil, cele viitoare.
3. Grecia: deși pare puțin bizar, Grecia devine, pe zi ce trece, unul din cei mai influenți jucători în regiune și cu un picior ferm de pus în economia României, tocmai pentru că Grecia devine un cap de pod al SUA în ecuația geo-economică din estul Mediteranei.
Avem aici deja gigantul PPC pe energie și se pregătește uriașa afacere a coridorului vertical de gaze pentru GNL-ul american adus în porturile de la Mediterană. În plus, se pregătesc investiții grecești în România, în sfera digitală, prin companii de investiții cu alonjă globală.
Important: Grecia se pregătește de o vizită la Atena a lui Donald Trump în luna iulie – ceea ce ne arată cât de importantă pentru SUA e miza din estul Mării Mediterane.
- Țara UE care se apropie tot mai mult de Trump și MAGA, în timp ce restul statelor întorc spatele SUA
Atenție, Ucraina: țara aflată între UE (inclusiv România) și Rusia e nu doar prima forță militară de pe falia UE-Asia ruso-chineză, ci și un mare jucător economic, fapt care și determină leadership-ul european să fie prudent când vorbește de aderarea Ucrainei la UE, care va avea un caracter disruptiv încă imposibil de cuantificat.
Citeşte integral analiza lui Cristian Grosu - Noua tranziție istorică (geo)economică a României și mizele ei (geo)politice. Războiul din subteranele României și 2 PS-uri pe Curs de Guvernare
