Miliardele din investiții, miza reală a crizei politice: cine controlează contractele

Fluvii de bani și investiții vor intra în România în următorii ani, iar în doar câteva săptămâni și luni angajații din administrație și mediul privat vor intra într-un proces de contractare pentru cele mai mari fluxuri de finanțare din istoria recentă a țării, dincolo de momentul 2020-2021, când debutul PNRR-ului a dus la o supracontractare masivă – 47 miliarde de euro față de alocarea inițială de 27 de miliarde.

Acum, suma totală a angajamentelor deja asumate sau aflate în curs de finalizare depășește 25 de miliarde de euro numai din sursele identificabile public – înzestrare militară, energie, infrastructură, resurse minerale critice.

Fiecare contract implică, chiar în aceste luni, semnături, decizii de atribuire, alegerea furnizorilor și a subcontractanților, relații între structuri publice și private, negocieri despre cine produce ce și unde și așa mai departe, în timp ce calendarul extrem de strâns dă un nou sens crizei politice.

FLUVIUL I – SAFE: 16,68 miliarde de euro pentru înzestrarea Armatei, contracte de semnat până pe 31 mai

SAFE e cel mai mare program de achiziții militare din istoria României – și a doua cea mai mare alocare națională din programul european SAFE, după Polonia – a primit marți, 28 aprilie, undă verde în comisiile de specialitate ale Parlamentului. Pe lângă miza evidentă (înzestrarea Armatei și cele peste 4 mld. euro care se vor duce în finalizarea Autostradei Moldovei), o altă miză este faptul că, spre deosebire de achizițiile din trecut, programul SAFE impune o limită minimă obligatorie de localizare a producției în România. Asta înseamnă că 50% din fonduri vor fi investite în industria națională de apărare.

ADVERTISING

Proiectele aprobate din SAFE vizează capabilități terestre, navale și aeriene, cu termene foarte scurte de semnare a contractelor: până la 31 mai 2026.

Mașină de luptă a infanteriei (pe șenile): 298 bucăți – 3,33 miliarde € (cel mai costisitor proiect);
Transportor blindat Piranha 5: 359 bucăți – 2,17 miliarde €;
Platforme de transport auto multifuncționale: 1.115 bucăți – 344,40 mil. €;
Sistem artileristic SKYNEX (C-UAS și CRAM): 7 sisteme – 476 mil. €;
Sisteme de lovire muniții tip loitering: 70 de sisteme – 147 mil. €;
Elicoptere multi-misiune: 12 aparate – 852 mil. €;
Sistem rachete sol-aer SBAMD (L): 3 sisteme – 547,83 mil. €;
Sistem Skyranger35 (VSR – CUAS): 2 sisteme – 470 mil. €;
Radare Gap Filler: 12 sisteme – 258 mil. €;
Nave de patrulare maritimă (OPV): 2 nave – 836 mil. €;
Sistem Lansare Naval Strike Missile: 7 sisteme – 207 mil. €;
Vedetă de intervenții pentru scafandri: 2 nave – 84 mil. €.

Principalele beneficiare industriale identificate public de ministrul Apărării sunt: Fabrica de Arme Cugir (noua armă de asalt), Uzina Militară Sadu (muniție), Șantierul Naval Mangalia 2 Mai (condiționat de salvarea șantierului – pentru cele 2 nave OPV).

De notat că aici Parlamentul a impus și un mecanism de control: la trei luni după semnarea contractelor, MApN și Cancelaria Premierului trebuie să prezinte rapoarte detaliate despre stadiul localizării și penalitățile aplicate furnizorilor care nu respectă clauzele de producție în România.

Notă: Merită amintit cazul fostului ministru al Apărării Ionuț Moșteanu, care era menit să primească 1 milion de euro mită de la un grup de oameni de afaceri care voia să facă afaceri cu muniție din spațiul ex-sovietic. Octavian Berceanu, fost șef al Gărzii de Mediu, apropiat al USR, a fost ales de grupare ca „intermediar”, dar el a făcut plângere și a înregistrat „negocierile” cu grupul de afaceri, care l-a utilizat ca om de legătură pe Ovidiu Isăilă, fost parlamentar PDL/PSD/UNPR/PRU. Berceanu a spus că i-au fost oferite 10 milioane de euro.

FLUVIUL II – SUA: 500 mil. euro pentru Transgaz și Coridorul Vertical de gaze, 1 mld. euro pentru Reactorul 1 de la Cernavodă

La mijlocul lunii aprilie, o delegație guvernamentală extinsă – ministrul Finanțelor Alexandru Nazare, ministrul Energiei Bogdan Ivan, ministrul Sănătății, ministrul Fondurilor Europene – s-a deplasat la Washington pentru reuniunile anuale ale FMI și Băncii Mondiale, dar și pentru întâlniri directe cu structuri ale administrației americane: Departamentul Energiei (secretarul american Chris Wright), Departamentul Comerțului (trei subsecretari – prima întâlnire de acest nivel), DFC (Development Finance Corporation) și US Exim Bank.

În urma deplasării, România a convenit finanțări de 2 miliarde de euro, vizita având obiectivul de accelerare a proiectelor strategice din energie și atragerea de finanțări.

Unul din rezultate a fost acordarea unor finanțări de 500 de milioane de dolari de la Banca Mondială pentru modernizarea rețelei de transport gaze naturale a Transgaz, element vital al Coridorului Vertical de Gaze, care aduce, prin Bulgaria și România, LNG american descărcat în Grecia tocmai în centrul și estul Europei (inclusiv pentru Ucraina și Rep. Moldova). Acordul implică un contract tripartit Banca Mondială – Ministerul Finanțelor – Transgaz. Al doilea rezultat a fost o alocare de 1 mld. euro pentru retehnologizarea Reactorului 1 de la Cernavodă, cu finanțare Banca Mondială. Separat, Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) și-a confirmat și ea participarea cu aproximativ 400 de milioane de euro la retehnologizarea Reactorului 1 de la Cernavodă.

Suplimentar față de finanțarea Transgaz și Cernavodă, vizita delegației române la Washington a mai adus câteva angajamente financiare. Banca Mondială și-a confirmat disponibilitatea de a acorda un împrumut de tip Development Policy Loan (DPL) de 650 de milioane de dolari, corelat cu obiectivele de consolidare fiscală, după cum a anunțat ministrul Finanțelor. Un al doilea pilon al aceluiași instrument DPL vizează accesul la finanțare al IMM-urilor, mobilizarea finanțării nebancare și decarbonizarea sectorului energetic.

Conform Finanțelor, alte 90 de milioane de euro vor fi disponibile prin instrumente financiare ale Grupului Băncii Mondiale pentru gestionarea efectelor provocărilor energetice actuale, inclusiv prin instrumentul CERP (Crisis Emergency Response Program), activabil în situații de criză energetică.

Coridorul Vertical de Gaze

Un al treilea fir cu impact strategic major pe termen mai îndelungat este întocmai Coridorul Vertical – infrastructura care poate aduce deja gaze naturale lichefiate americane din terminalele din Grecia spre Europa Centrală și de Est, traversând Bulgaria și România.

Aici există interes american pentru majorarea capacității de transport, iar investițiile în rețelele de transport și interconectări de-a lungul acestui coridor reprezintă un subiect de discuții inclusiv la Summitul Celor 3 Mări care s-a desfășurat pe 28 și 29 aprilie la Dubrovnik, Croația, cu participarea ministrului energiei al SUA.

Președintele României Nicușor Dan a explicat miercuri, 29 aprilie, în marja Summitului Inițiativei Celor 3 Mări, interesul României și al SUA pentru acest proiect.

”Pe coridorul de gaz, aici e o chestiune politico economică. Este interesul nostru, al tuturor, să decuplăm de furnizarea de gaz dinspre Rusia, este interesul american de a intra cu LNG pe piața europeană, pentru ca americanii să intre pe piața europeană cu LNG e nevoie de niste investițiții consistente în porturile din Grecia, din sudul acestui coridor, și întrebarea este dacă există suficienți cumpărători în regiune , vorbesc de toate țările din regiune – Moldova, Ucraina, Slovacia, Ungaria, România, Bulgaria –, dacă necesarul pentru cumpărare este suficient de mare să justifice această investiție. (…)

Noi vrem să avem o prezență americană în România, vrem ca această configurație economică să fie favorabilă României. Asta poate să însemne pe tranzitare de gaz prin rețelele Transgaz și un câștig din taxele de tranzit, poate să însemne multe lucruri. (…) Peste o săptămână, la Erevan, acolo este Summitul Comunității Politice Europene, și în marja acestui summit România a inițiat o discuție cu toate aceste țări despre exact cifrele acestei potențiale afaceri. Dacă noi toți, împreună, avem un necesar suficient de mare de gaz încât să justifice o investiție americană”, a explicat președintele Nicușor Dan.

Citeşte integral analiza Miza crizei politice de dinainte de rotativa din 2027: Fluviile de miliarde care vor intra în România în următorii ani și care se negociază chiar acum: înzestrarea militară, energia și gazele americane, minerale critice și cireașa Anghel Saligny pe Curs de Guvernare