Ministrul interimar al Economiei, Irineu Darău, susține că programul european SAFE va aduce investiții directe în industria de apărare din România și respinge acuzațiile potrivit cărora banii împrumutați de statul român ar ajunge în principal la marile industrii militare din vestul Europei.
Într-un interviu acordat Digi24, ministrul a afirmat că „peste 50% din producție va fi în România în mod direct”, iar jumătate din fondurile accesate prin SAFE vor fi investite pe teritoriul românesc.
Darău: SAFE înseamnă bani mai ieftini decât orice alt împrumut
Irineu Darău a catalogat drept „mituri” afirmațiile potrivit cărora România nu ar avea nevoie de fondurile SAFE sau că acestea ar reprezenta o povară inutilă pentru buget.
„SAFE este un instrument cu 3% dobândă față de 7% cât are România (…), cu 10 ani perioadă de grație și cu perioadă de rambursare pe 45 de ani. Este o infuzie de capital mult mai ieftin decât orice fel de altă infuzie de capital”, a declarat ministrul.
Oficialul a explicat că, raportat la dimensiunea economiei, programul ar însemna aproximativ 1% din PIB anual, pe durata celor patru ani de implementare.
România a primit aprobarea pentru accesarea a 16,68 miliarde de euro prin mecanismul SAFE, program european destinat consolidării industriei de apărare și achizițiilor comune de armament.
„Jumătate din bani sunt investiți direct în România”
Ministrul Economiei a respins și acuzațiile potrivit cărora fondurile SAFE ar alimenta exclusiv industriile de apărare din state precum Franța sau Germania.
„Există acest procent minim de 65% care trebuie produs în UE. Sunt foarte confortabil să spun astăzi că, dacă ne uităm în ansamblu pe proiectul SAFE, peste 50% din producție va fi efectiv în România în mod direct, adică măsurabil pe parcursul programului SAFE jumătate din acești bani clar sunt investiți direct pe teritoriul românesc”, a afirmat Darău.
El a precizat că Ministerul Economiei a lucrat la definirea unor „criterii de localizare”, astfel încât o parte cât mai mare din producție să fie realizată în țară.
Potrivit ministrului, România nu poate produce încă integral toate echipamentele necesare, însă obiectivul este extinderea capacităților industriale în următorii ani.
„Ne-am imaginat o traiectorie realistă astfel încât în 2030 să avem un domeniu al apărării reindustrializat în România”, a spus oficialul.
Investiții la Mangalia, Victoria, Cugir și Sadu
Irineu Darău a afirmat că programul SAFE ar putea susține atât companii de stat aflate în dificultate, cât și platforme industriale care ar urma să fie retehnologizate.
El a dat ca exemple platforma de la Victoria, șantierul naval Mangalia și uzinele de la Cugir și Sadu.
„Sunt șanse enorme și sunt luate în calcul multe parteneriate cu companii de stat, acum ori salvate, ori retehnologizate și dezvoltate pe noi tehnologii”, a declarat ministrul.
Potrivit acestuia, programul ar putea avea efecte și asupra altor industrii, inclusiv asupra sectorului auto, prin apariția unor noi comenzi și tehnologii.
- Senatul merge la CCR pe ordonanța SAFE: Mircea Abrudean, mandatat să sesizeze Curtea Constituțională
Ce ar urma să cumpere România prin SAFE
Ministrul Economiei a enumerat și câteva dintre proiectele incluse pe lista aprobată de România în februarie 2026.
„Se vor construi patru nave și sper să fie construite pe șantierul de la Mangalia. Se cumpără aproape 300 de tancuri, vor fi achiziții și de drone”, a spus Darău.
El a adăugat că programul include și achiziții pentru Poliția Română, precum armamentul individual al ofițerilor.
Potrivit ministrului, aceste achiziții sunt gândite astfel încât să fie compatibile cu standardele NATO și ale Uniunii Europene, dar și să genereze producție și transfer de tehnologie în România.
Darău a insistat că obiectivul programului nu este doar cumpărarea de echipamente militare, ci și reconstruirea capacităților industriale locale, după decenii de declin în industria de apărare.
SAFE este unul dintre principalele instrumente europene de finanțare pentru industria de apărare, iar tema a devenit subiect de dispută politică în ultimele săptămâni, pe fondul criticilor venite din partea unor reprezentanți PSD și AUR privind oportunitatea împrumutului și beneficiile economice pentru România. Reprezentanții PNL au acuzat PSD și AUR că pun sub semnul întrebării finanțarea unor proiecte majore legate de infrastructură și apărare.
Proiectul reactoarelor mici de la Doicești, pus sub semnul întrebării de Bolojan: „Vom rămâne cu un teren și niște hârtii”
Prima decizie luată de Sorana Cîrstea după eliminarea de la Roma
Tinerii de azi, mai singuri și mai fragili emoțional. Semnal de alarmă al specialiștilor
Licitația pentru platforma care ar trebui să conecteze bazele de date ale statului, anulată de noua conducere a ADR
