Finalizarea listei de proiecte pentru care România va cere finanțare prin SAFE (Security Action for Europe) – instrumentul ce pune la dispoziția statelor UE împrumuturi în valoare totală de 150 mld. euro pentru apărare – este următorul demers prioritar după summit-ul NATO de la Haga.
Autoritățile române vor informa, luna viitoare, Comisia Europeană în legătură cu limitele minimă și maximă ale creditului solicitat și au termen până în noiembrie să trimită la Bruxelles lista de proiecte.
Din informațiile Curs de Guvernare, Bucureștiul a luat inițial în calcul să solicite 5-6 miliarde de euro, dar proiectele suplimentare venite din zona de mobilitate militară ar putea duce totalul la circa 12 miliarde.
Țara noastră s-a angajat, la summit-ul NATO de la Haga de săptămâna aceasta, să aloce 5% din PIB pentru apărare până în 2035 și, potrivit unei analize recente a economiștilor BCR, o va putea face cel mai devreme în 2028.
Potrivit Legii bugetului de stat de anul acesta, „creditele bugetare alocate pentru apărare în anul 2025, reprezentând maxim 2,5% din produsul intern brut, se asigură în funcţie de stadiul derulării programelor de înzestrare derulate de Ministerul Apărării Naţionale”. De asemenea, creditele de angajament aprobate pentru apărare reprezintă cel puţin 5,6% din PIB.
România trebuie să trimită, până pe 26 iulie, la Direcția Generală pentru Industria de Apărare și Spațiu de la Bruxelles – DG DEFIS – scrisoarea cu limitele creditului SAFE.
Aflat la Consiliul European de la Bruxelles, președintele Nicușor Dan a declarat, joi, că „sunt oameni care pregătesc pachetul pentru Comisie” și că „acum nu e nimic asumat de România”. „O asumare oficială a statului român cu această scrisoare de intenție sau propunere de proiecte, în trei-patru săptămâni estimez”, a precizat șeful statului.
O referire la SAFE și Mistral găsim, însă, în Programul de guvernare: „Introducerea în 2025 în programul SAFE a achiziției de rachete Mistral”. Întrebat dacă România va cumpăra, până la urmă, aceste rachete, Nicușor Dan a răspuns: „Sunt informații tehnice pe care nu le am eu, la momentul ăsta”.
MApN anunță primul pas în SAFE
Ministerul Apărării a anunțat, duminică, faptul că derulează programe de înzestrare cu sisteme de apărare antiaeriană SHORAD-VSHORAD și MANPAD, aprobate anterior de Parlamentul României.
Achiziția SHORAD-VSHORAD a fost aprobată în anul 2020 , a inițiat procedurile în 2023 și are o valoarea estimată la aproximativ 1,9 miliarde de euro fără TVA.
După parcurgerea unei proceduri competitive, autoritatea contractantă, respectiv Direcția Generală pentru Armamente din MApN, prin CN Romtehnica SA, a comunicat operatorilor economici implicați rezultatul procedurii de atribuire.
În urma comunicărilor nu au fost depuse contestații, iar procedura de atribuire urmează să fie finalizată prin semnarea Acordului Cadru între autoritatea contractantă și operatorul economic desemnat câștigător.
Achiziția MANPAD a fost aprobată în anul 2022 , cu o valoare estimată de aproximativ 700 de milioane de euro, fără TVA.
Programul MANPAD reprezintă o investiție strategică în securitatea României, contribuind la consolidarea apărării comune europene. Acesta poate beneficia de finanțare parțială nerambursabilă prin Instrumentul pentru Consolidarea Industriei Europene de Apărare prin Achiziții Publice în Comun (EDIRPA), ceea ce înseamnă că o parte din costuri pot fi acoperite de Uniunea Europeană.
România participă la Inițiativa Europeană de Achiziție în Comun a sistemelor Mistral 3 alături de alte opt state europene, detaliile programului fiind în curs de evaluare împreună cu partea franceză.
Foarte important: Ministerul Apărării Naționale mai transmite, într-un comunicat, că „va folosi toate instrumentele disponibile la nivelul Uniunii Europene pentru a reduce costurile achiziției, iar o opțiune importantă în acest proces o reprezintă instrumentul Acțiunea pentru Securitatea Europei (SAFE) prin consolidarea industriei europene de apărare”.
Grupul de lucru – „oamenii care pregătesc pachetul pentru Comisie”
Grupul de lucru pentru SAFE a fost constituit, inițial, la Cotroceni de președintele interimar Ilie Bolojan și condus de un diplomat cu experiență, Bogdan Mazuru.
Pe 14 februarie, Mazuru a fost numit în funcția de consilier pe probleme de politică externă la Cabinetul președintelui. Din grupul de lucru au făcut parte reprezentanți din toate ministerele importante.
Un rol important în negocierile cu Comisia Europeană privind regulamentul SAFE, adoptat la final de mai, l-a avut ambasadorul Iulia Matei, reprezentantul permanent al României pe lângă Uniunea Europeană.
Citeşte integral analiza „ReArm România”: Ne-am întors de la Summitul NATO cu angajamentul de-a urca la 5% din PIB cheltuielile pentru apărare. Următorul pas – ce este SAFE, cine-l coordonează în România, ce prevede pe Curs de Guvernare