Donald Trump susține că a obținut ceea ce părea imposibil în urmă cu doar câteva săptămâni: un acord cu Iranul pentru oprirea războiului și redeschiderea strâmtorii Ormuz.
Înțelegerea a adus o gură de oxigen piețelor și a redus temerile privind o nouă criză energetică globală. Însă documentul, care urmează să fie semnat oficial vineri la Geneva, ridică mai multe întrebări decât oferă răspunsuri. Detaliile privind programul nuclear iranian rămân neclare, Israelul este nemulțumit, iar în Partidul Republican au apărut deja acuzații că Washingtonul a făcut prea multe concesii Teheranului.
Potrivit Reuters, înțelegerea oferă lui Trump o oportunitate de a ieși dintr-un conflict care s-a dovedit constant nepopular în rândul americanilor, însă îl expune în același timp unor riscuri politice semnificative chiar înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului din noiembrie.
Deși este deocamdată doar un acord-cadru, Reuters notează că acesta reprezintă cel mai important progres diplomatic în direcția încheierii conflictului izbucnit după atacurile comune ale SUA și Israelului asupra Iranului, în februarie. Războiul a provocat mii de victime și a zguduit piețele energetice globale.
Trump: „Acordul este semnat”
Donald Trump a declarat luni, la summitul G7 din Franța, că documentul a fost deja semnat electronic și că publicarea lui este iminentă.
„Sunt foarte fericit să spun că este semnat. Acordul este complet semnat”, a afirmat liderul american, citat de BBC.
Potrivit unor oficiali americani, documentul a fost semnat electronic de Trump, vicepreședintele JD Vance și președintele Parlamentului iranian, Mohammad Bagher Ghalibaf. Ceremonia oficială este programată vineri, la Geneva.
JD Vance a explicat că memorandumul de înțelegere are doar „o pagină și jumătate” și stabilește mai degrabă un cadru general decât soluții detaliate. „Pe multe subiecte va trebui să clarificăm lucrurile în timpul negocierilor tehnice”, a declarat vicepreședintele american pentru CNN.
Conform versiunii prezentate de Washington, Iranul se angajează să contribuie la „pace și stabilitate regională”, să înceteze finanțarea organizațiilor considerate teroriste și, mai ales, să accepte verificări care să garanteze că nu va construi arme nucleare.
Ce se știe despre programul nuclear iranian
Viitorul programului nuclear reprezintă principalul punct sensibil al acordului.
JD Vance a declarat că inspectorii Agenției Internaționale pentru Energie Atomică vor reveni în Iran și că una dintre componentele esențiale ale înțelegerii este eliminarea stocurilor de uraniu puternic îmbogățit.
„AIEA și Statele Unite vor ajuta Iranul să distrugă stocul de material puternic îmbogățit. Acesta este unul dintre elementele centrale ale acordului”, a spus vicepreședintele american.
Totuși, potrivit Reuters și BBC, detaliile nu sunt încă publice, iar Washingtonul și Teheranul prezintă versiuni diferite ale documentului.
Negocierile tehnice privind programul nuclear vor începe chiar în această săptămână și vor continua pe parcursul următoarelor 60 de zile, perioada în care armistițiul va fi prelungit.
Trump a repetat luni că „Iranul nu va avea niciodată arme nucleare” și a avertizat că SUA ar putea relua atacurile dacă nu se ajunge la un acord final.
Republicanii se întorc împotriva lui Trump
Dacă democrații încă analizează documentul, criticile au apărut deja din interiorul Partidului Republican.
Influentul comentator conservator Erick Erickson a scris pe rețeaua X că „Trump s-a predat Iranului”.
Senatorul Lindsey Graham, unul dintre cei mai vocali susținători ai intervenției militare, și-a exprimat îngrijorarea față de diferențele dintre prezentările făcute de Casa Albă și de autoritățile iraniene.
Mai mulți conservatori cer publicarea imediată a documentului și se tem că Washingtonul va face concesii prea mari în privința sancțiunilor și a activelor iraniene blocate.
Reuters notează că o nouă confruntare între aripa izolaționistă și cea intervenționistă a Partidului Republican ar putea alimenta imaginea unui partid dezbinat înaintea alegerilor din noiembrie.
- Ce știm despre minele iraniene din Ormuz. Cum arată, ce pot face și cum pot americanii să le elimine
Strâmtoarea Ormuz se redeschide, dar industria navală rămâne prudentă
Unul dintre cele mai importante efecte ale acordului este redeschiderea strâmtorii Ormuz, ruta prin care tranzitează aproximativ 20% din petrolul mondial. Trump a anunțat că traficul va fi complet reluat până vineri și că navele au început deja să tranziteze zona.
Potrivit The Guardian, trei petroliere și două cargouri au traversat deja regiunea în care funcționa blocada impusă în timpul războiului.
Totuși, companiile de transport maritim sunt mult mai rezervate.
CNN relatează că sute de nave rămân ancorate în Golful Persic, în așteptarea unor garanții suplimentare de securitate. Angad Banga, directorul grupului Caravel, care operează aproximativ 12 nave în regiune, a declarat că industria nu va considera situația normalizată după câteva zile fără incidente.
„Menținem stare de alertă maximă până când vom avea 30 de zile de tranzit fără incidente. Nu trei zile. Treizeci”, a spus acesta.
Printre principalele riscuri se numără minele navale, dronele și eventualele atacuri cu rachete.
Vance a declarat pentru CNBC că administrația americană se așteaptă ca strâmtoarea Ormuz să rămână deschisă și fără taxe de tranzit „pe termen lung”, deși a admis că numeroase detalii urmează să fie negociate în săptămânile următoare.
- Strâmtoarea Ormuz nu este doar despre petrol. Este o gură de oxigen pentru 100 de milioane de oameni
Petrolul scade, dar efectele economice vor întârzia
Anunțul acordului a provocat o scădere rapidă a prețurilor petrolului.
Potrivit CNBC, citat de News.ro, petrolul american WTI a coborât cu aproape 5%, la 80,75 dolari pe baril, iar Brent a scăzut la 83,17 dolari.
Piețele au reacționat pozitiv, însă analiștii avertizează că revenirea completă la normal va dura mult mai mult.
David Jorbenaze, specialist al companiei ICIS, a declarat pentru Reuters că traficul și exporturile de petrol nu vor reveni la nivelurile dinaintea conflictului înainte de 2027.
Această întârziere ar putea limita avantajele politice pentru Trump, în condițiile în care americanii continuă să fie preocupați de costul vieții și de prețurile la carburanți.
Controverse privind un posibil fond de 300 de miliarde de dolari
O altă dispută a apărut în jurul informațiilor potrivit cărora Washingtonul ar lua în calcul sprijinirea unui fond de reconstrucție pentru Iran.
Financial Times a relatat că administrația americană a discutat posibilitatea creării unui fond de aproximativ 300 de miliarde de dolari, destinat investițiilor în economia iraniană dacă Teheranul respectă termenii acordului.
JD Vance a confirmat că iranienii ar putea beneficia de astfel de investiții, finanțate de statele din Golf.
Trump a respins însă informația. „Iranul a acceptat să nu dețină niciodată arme nucleare! De asemenea, știrea că SUA plătesc Iranului 300 de miliarde de dolari este fake news”, a scris el pe Truth Social.
Deocamdată nu este clar dacă este vorba despre un fond de investiții private, despre active deblocate sau despre un program internațional de reconstrucție.
Israelul și Iranul transmit mesaje contradictorii
În timp ce Washingtonul vorbește despre un succes diplomatic, reacțiile din regiune sunt mult mai nuanțate.
Premierul israelian Benjamin Netanyahu a declarat că armata israeliană va rămâne în zonele de securitate din Liban, Siria și Gaza „atât timp cât va fi necesar”.
El a insistat că Iranul nu va fi lăsat să obțină arme nucleare „cu sau fără acord”.
Potrivit BBC, declarațiile au venit după ce presa libaneză a relatat despre un nou atac israelian în sudul Libanului, soldat cu moartea unei persoane.
De partea cealaltă, autoritățile iraniene prezintă acordul drept o victorie strategică.
Adjunctul ministrului iranian de Externe, Kazem Gharibabadi, a confirmat încetarea operațiunilor militare și a declarat că negocierile au fost mediate de Qatar după aproximativ 15 ore de discuții intense la Teheran.
Totuși, Ministerul iranian de Externe a transmis că neîncrederea față de Statele Unite rămâne profundă și că acordul reprezintă doar „un pas către reducerea tensiunilor”.
Un armistițiu fragil și multe necunoscute
Potrivit Reuters, acordul rezolvă doar problemele urgente și amână cele mai dificile decizii.
Washingtonul și Teheranul au acum 60 de zile pentru a negocia un acord complet privind programul nuclear, sancțiunile și viitorul relațiilor dintre cele două state.
În tot acest timp, ostilitățile se pot relua oricând.
„Istoricul iranienilor în respectarea promisiunilor este dezastruos. Întrebarea este când va exploda totul”, a declarat pentru Reuters strategul republican Charlie Gerow.
Dacă negocierile vor eșua, Trump riscă să fie atras din nou într-un conflict pe care majoritatea americanilor nu l-au susținut niciodată. Dacă însă va reuși să transforme actualul memorandum într-un acord durabil, președintele american ar putea obține una dintre cele mai importante victorii diplomatice ale celui de-al doilea mandat.
G.P.
Reacții din PNL, după nominalizarea făcută de Nicușor Dan: Cine îl contestă și cine îl susține oficial pe Adrian Veștea. Se propune excluderea din partid
Acesta este orașul unde se mănâncă cel mai bine din lume! N-are nicio stea Michelin, dar are altceva - gust!
FCSB a făcut cel mai scump transfer al verii
Horoscop zilnic: 15 iunie
