Un nou parteneriat strategic între Uniunea Europeană și Coreea de Sud capătă contur în domeniul apărării și industriei de securitate, pe fondul reînarmării accelerate a Europei, în care România se numără deja printre principalii beneficiari ai armamentului sud-coreean.
Miercuri are loc un summit la Bruxelles, unde președintele sud-coreean Lee Jae Myung se va întâlni cu Ursula von der Leyen și António Costa pentru a consolida cooperarea economică, tehnologică și de apărare. Reuniunea va dura peste două ore şi e prima de acest tip din ultimii trei ani, scrie Politico.
În acest context, România apare deja ca un actor important pe piața achizițiilor militare sud-coreene, după ce a semnat contracte pentru obuziere K9 și vehicule de aprovizionare K10, în timp ce Polonia rămâne cel mai mare cumpărător din regiune.
Într-un moment de tensiuni globale în creștere, UE își caută noi parteneri internaționali, iar Coreea de Sud se potrivește acestui profil.
„Summit-ul oferă, de asemenea, o oportunitate importantă pentru UE de a-și aprofunda cooperarea în materie de securitate economică cu Coreea de Sud, care este un partener crucial pentru reducerea dependențelor strategice”, a declarat Alexander Lipke, analist la European Council on Foreign Relations.
Un obiectiv cheie va fi lansarea unui nou parteneriat pentru competitivitate, menit să îmbunătățească cooperarea în comerț, investiții și securitate economică. Astfel de dialoguri permanente există în prezent doar cu Japonia și India.
Cele două părți vor semna și un acord de comerț digital negociat anul trecut.
Totuși, o mare parte a discuțiilor se va concentra pe apărare, domeniu în care producătorii sud-coreeni de armament au devenit tot mai importanți pentru o Europă aflată într-un proces rapid de reînarmare. Cele două părți au semnat un parteneriat de securitate și apărare în noiembrie 2024.
Companiile sud-coreene au devenit furnizori importanți pentru armatele europene care încearcă să achiziționeze rapid armament, pentru a descuraja Rusia, dar în același timp ar putea deveni concurenți pentru producătorii europeni tradiționali.
România, un alt client important
Cel mai mare cumpărător de armament sud-coreean a fost Polonia, care a semnat contracte de mai multe miliarde de dolari pentru 362 de obuziere autopropulsate K9A1 Thunder, 360 de tancuri K2 Black Panther, 288 de lansatoare de rachete K239 Chunmoo și 48 de avioane de luptă FA-50.
Polonia a reprezentat aproape jumătate din exporturile de armament ale Coreei de Sud între 2022 și 2024, viteza de livrare fiind un factor decisiv, pe care rivalii americani nu l-au putut egala.
România a devenit, între timp, un alt client important, cumpărând 54 de obuziere K9 și 36 de vehicule de reaprovizionare cu muniție K10. Acordul include și deschiderea unei linii de producție în România de către Hanwha Aerospace.
Companiile sud-coreene au vândut echipamente militare și către Estonia, Norvegia și Finlanda, în principal obuziere K9.
„Țările baltice și cele din Europa de Est au fost primele care și-au reevaluat nevoile militare după anexarea Crimeii de către Rusia în 2014”, a declarat Kévin Martin, cercetător la Fundația pentru Cercetări Strategice din Paris. El a precizat că obuzierul K9 este unul dintre puținele sisteme de artilerie de pe piață care corespund cerințelor acestor state.
De ce vrea Europa arme din Coreea de Sud
Echipamentele sud-coreene sunt atractive deoarece sunt livrate rapid, corespund cerințelor operaționale europene și sunt compatibile cu standardele NATO, a adăugat acesta.
Coreea de Sud câștigă teren și datorită îngrijorărilor din Europa privind dependența excesivă de Statele Unite, în contextul în care președintele Donald Trump pune sub semnul întrebării relația tradițională de securitate a SUA cu Europa.
Comisarul european pentru Apărare, Andrius Kubilius, a ridicat marți posibilitatea implicării viitoare a Coreei de Sud într-o Uniune Europeană a Apărării. Conceptul este încă în fază incipientă și vizează o integrare mai strânsă a industriei militare și a apărării la nivelul continentului.
Kubilius a declarat, pentru Politico, că participarea la o astfel de structură ar putea fi „teoretic” deschisă Coreei de Sud, dar și altor țări precum Marea Britanie, Norvegia, Ucraina și, posibil, Canada și Turcia.
El a precizat că nu este încă stabilit momentul prezentării propunerii privind uniunea apărării, însă aceasta ar putea fi „după summit-ul NATO” de la Ankara, de la începutul lunii iulie.
B.B.
