Polonia, Germania și Cehia evaluează riscurile potențiale de securitate asociate demobilizării postbelice din Ucraina. Experții avertizează că riscurile legate de criminalitatea organizată și traficul de arme trebuie abordate fără a-i stigmatiza pe veterani, care, prin experiența lor de luptă, ar putea să consolideze securitatea europeană.
Când Evgeniî Polișciuk a fost rănit, participarea sa la război s-a încheiat prematur. Își amintește cum i-a pus șapca kaki pe cap soției sale – un simbol al faptului că se întorsese în sfârșit – și cum și-a strâns familia în brațe. Dar și-a dat seama foarte repede că va trebui să-și găsească din nou calea în viață, în timp ce prietenii săi continuau să lupte.
„Am realizat că, deși un capitol se încheiase pentru mine personal, nimic nu se terminase cu adevărat, deoarece mulți oameni încă îmi apărau țara”, a declarat el, pentru TVP World.
Polișciuk și-a găsit un nou ritm de viață în Cracovia, un oraș din sudul Poloniei; el este doar unul dintre numeroșii veterani ucraineni care s-au mutat în UE după încheierea serviciului militar. Mulți alții i-ar putea călca pe urme după sfârșitul războiului cu Rusia, o perspectivă care a început să tragă un semnal de alarmă în unele țări europene.
Forțele de poliție din Polonia, Germania și Cehia – cele trei țări care găzduiesc cele mai mari comunități de ucraineni din UE – pregătesc în comun o analiză a amenințărilor la adresa securității care ar putea apărea în urma conflictului. O astfel de amenințare este considerată posibila sosire a unor veterani ucraineni căliți în luptă – mulți dintre ei purtând, probabil, cicatricile psihologice ale conflictului, relatează publicația poloneză.
În aprilie, șeful poliției cehe, Martin Vondrášek, a declarat că afluxul de veterani de război, odată cu încetarea luptelor, reprezintă „cel mai mare risc de securitate pentru Republica Cehă pe care îl percep în acest moment”.
Însă, pentru alții, aceste îngrijorări sunt exagerate și ar putea fi exploatate de actori ostili, dornici să alimenteze teama și resentimentele față de ucrainenii care trăiesc în UE.
Cum se pregătesc Cehia și Polonia
Detaliile analizei pregătite de Polonia, Germania și Cehia rămân strict confidențiale.
Poliția cehă a confirmat pentru TVP World existența acestei evaluări comune, precizând că cele trei țări „pregătesc o analiză a amenințărilor la adresa securității care ar putea apărea după încheierea războiului din Ucraina”.
Totuși, reprezentanții acesteia au menționat că documentul încă este în lucru și nu a ajuns la forma finală.
Și Poliția poloneză a confirmat colaborarea cu structurile de poliție din Cehia și Germania, dar a precizat că nu va comenta „activitățile și analizele” desfășurate în cadrul „cooperării trilaterale”.
Cu toate acestea, instituția a indicat câteva modalități prin care încheierea conflictului ar putea genera riscuri de securitate pentru țările vecine.
„După încheierea războiului de dincolo de granița noastră estică, există riscul ca procesul de demobilizare să contribuie la amplificarea criminalității organizate – un fenomen real și dovedit istoric”, a declarat Poliția poloneză pentru TVP World.
Intensificarea traficului de arme, a contrabandei cu droguri, a extorcării și a spălării banilor, precum și recrutarea veteranilor de către grupări infracționale, sunt principalele riscuri analizate.
„Războiul corupe, iar cei cu experiență de luptă se confruntă adesea cu dificultăți enorme la revenirea la viața civilă. Trebuie să fim pregătiți pentru diverse scenarii în perioada de după încheierea războiului din Ucraina”, se arată în document.
Această pregătire vizează aspecte care depășesc sfera criminalității convenționale.
Poliția a precizat că Polonia, în calitate de „nod logistic cheie” pentru acordarea de ajutor și sprijin Ucrainei, a devenit deosebit de vulnerabilă la acte de sabotaj, dezinformare și infracțiuni cibernetice.
Instituția a susținut că soluția constă în pregătirea din timp, înainte ca amenințările să se materializeze – de exemplu, prin înființarea unui nou Birou Național de Investigații al Poliției, menit să combată criminalitatea organizată.
Poliția poloneză a menționat că abordarea sa se bazează pe „date statistice concrete, nu pe generalizări sau stereotipuri”, făcând totodată referire la experiența acumulată în timpul conflictelor anterioare din Balcani și Afganistan.
De asemenea, a menționat că va monitoriza cu „maximă atenție profesională” eventuala prezență a veteranilor, asigurându-se totodată că nu se ajunge la stigmatizarea comunității militare.
Oameni care vor să-și trăiască viața
Andrii Kucer, un veteran ucrainean de război, recunoaște că unii foști combatanți se vor confrunta cu tulburarea de stres post-traumatic (PTSD), cu abuzul de substanțe sau cu manifestări de agresivitate în viața civilă. El a declarat că aceasta va reprezenta „o provocare uriașă” pentru ei în anii ce vor urma, însă consideră că problema nu va fi una generalizată.
„În cea mai mare parte, sunt oameni obișnuiți care își doresc o viață liniștită. Vor să se întoarcă la familiile lor sau să aibă un loc sigur unde să supraviețuiască și, pur și simplu, să-și trăiască viața”, a subliniat el, pentru TVP World.
Iana Ceapailo, directoarea Centrului de Leadership pentru Apărătorii Ucrainei – organizație care colaborează cu veteranii pentru a le consolida potențialul de lideri –, respinge ideea că veteranii ar reprezenta o amenințare la adresa securității colective.
„Nu aș pune veteranii și infractorii în aceeași propoziție”, a declarat ea. Orice infracțiuni comise de aceștia ar trebui gestionate de poliție, de la caz la caz. Însă „nu poți lua comportamentul unor indivizi și să-l aplici milioanelor de oameni care își apără țara”.
„Clișee nocive” și propagandă
Există îngrijorarea că temerile legate de veteranii ucraineni ar putea fi amplificate în mod deliberat de actori străini, pentru a crea o ruptură între ucraineni și vecinii lor.
„Cred că toți europenii trebuie să înțeleagă că toate acestea fac parte dintr-un război hibrid. Iar rușii, din păcate, sunt cei mai pricepuți la propagandă”, a spus Kucher.
Pentru Maria Piechowska, analistă în cadrul Institutului Polonez pentru Afaceri Internaționale (PISM), această perspectivă socio-politică este cea mai îngrijorătoare.
„Poliția și statul polonez dispun de instrumente pentru a combate problemele de securitate. Însă, când vine vorba de dezinformare și de propaganda rusă, nu suntem la fel de bine pregătiți”, a declarat ea.
Piechowska a subliniat că relațiile polono-ucrainene au fost deja vulnerabile în fața disputelor politice și a dezinformării rusești, și că un număr restrâns de incidente în care sunt implicați veterani ar putea oferi noi argumente pentru a întoarce opinia publică împotriva ucrainenilor.
Irina Dobrohorska, expertă în cadrul Adam Smith International, o companie globală de consultanță, avertizează că lipsa datelor disponibile ar putea amplifica problema.
Milioane de femei și copii ucraineni s-au mutat deja în Europa, creând astfel un factor de atracție pentru veterani. Însă este prea devreme pentru a estima câți s-ar putea muta, a spus Dobrohorska, deoarece multe vor depinde de modul în care se va încheia războiul, precum și de factori precum oportunitățile de angajare în străinătate și mecanismul UE de protecție temporară.
„Ceea ce mă îngrijorează este problema politizării veteranilor. În absența unor date concrete, acest lucru ar putea deveni un risc major”, a declarat ea.
Piotr Łukasiewicz, însărcinatul cu afaceri al Poloniei în Ucraina, a avertizat anterior că guvernele europene trebuie să fie foarte atente la modul în care abordează această chestiune.
„Cel mai rău lucru pe care l-am putea face… ar fi să cedăm în fața unor clișee dăunătoare”, a spus el, avertizând împotriva ideii că veteranii ucraineni vor „pune bazele unor rețele mafiote” sau vor deveni o problemă legată de criminalitate ori de droguri după război.
O oportunitate, nu o amenințare
Întrebat despre planurile de securitate pe care le pregătesc Polonia, Germania și Cehia, ministerul ucrainean al Veteranilor a subliniat că cei care apără țara se numără printre persoanele cele mai interesate de un viitor pașnic și sigur.
„Majoritatea veteranilor au intrat în serviciul militar venind din viața civilă – erau antreprenori, ingineri, medici, specialiști IT și profesori”, a declarat ministerul. „Mulți se vor întoarce la aceste profesii, vor pune pe picioare afaceri și vor continua să contribuie la comunitățile lor după încheierea serviciului militar.”
În opinia lui Ceapailo, veteranii de război ar trebui priviți mai degrabă ca un atu decât ca o amenințare. „Au demonstrat deja că dispun de numeroase competențe și expertiză. Sunt ingenioși, iau decizii rapid și au supraviețuit războiului”, a spus ea.
Ministerul de Externe al Ucrainei a declarat anterior că veteranii „nu reprezintă o amenințare, ci un factor de securitate pentru Ucraina, Polonia și întreaga Europă”. Prin urmare, provocarea nu constă doar în modul de gestionare a reintegrării veteranilor în viața civilă, ci și în asigurarea faptului că experiența lor nu se pierde.
„Trebuie să privim situația ca pe o provocare, nu ca pe o problemă. Trebuie să ne gândim la oportunități și la modul în care le putem valorifica abilitățile”, a declarat Piechowska, sugerând că foștii combatanți ar putea fi extrem de utili și în cadrul serviciilor de urgență.
Ce urmează
Întrebat despre îngrijorările exprimate de veterani și organizații din Ucraina, Ministerul polonez de Interne a declarat pentru TVP World că asigurarea siguranței publice și monitorizarea consecințelor războiului reprezintă „prioritatea sa absolută”.
„Luăm în calcul diverse scenarii, inclusiv riscul asociat traficului ilicit de arme și muniții, precum și activitatea sporită a grupărilor de crimă organizată”, a precizat ministerul.
Instituția a adăugat că face schimb continuu de informații cu Ucraina, inclusiv în cadrul cooperării dintre poliție și serviciile de frontieră.
Însă experții și veteranii susțin că pregătirea ar trebui să depășească cu mult sfera măsurilor de ordine publică.
Provocarea de a-i ajuta pe foștii combatanți să revină la viața civilă va fi cea mai mare chiar în Ucraina, țară care pune deja la punct un sistem de sprijin ce include asistență medicală, reabilitare, îngrijirea sănătății mintale, locuințe și multe altele.
În opinia lui Kucher, țările europene ar putea contribui la extinderea acestor eforturi, în loc să aștepte ca veteranii să se mute în UE. El pledează pentru programe de finanțare dedicate veteranilor, separat de resursele umanitare generale, și transmite un mesaj simplu guvernelor care caută modalități practice de a oferi sprijin: „Trebuie să sprijiniți ONG-urile dedicate veteranilor.”
T.D.
