Un proiect de lege depus în Parlament de senatorul Cătălin Predoiu ar elimina accesul public la declarațiile de avere și de interese, ar reduce sancțiunile pentru incompatibilități și conflicte de interese și ar îngreuna sesizarea Agenției Naționale de Integritate, avertizează 12 organizații neguvernamentale. Acestea susțin că modificările sunt contrare angajamentelor asumate de România prin PNRR și pot pune în pericol fonduri europene de sute de milioane de euro.
Cele 12 organizații, active în domeniul statului de drept, transparenței și libertății presei, cer Parlamentului să modifice substanțial proiectul de lege privind consolidarea unor acte normative în domeniul integrității, Pl-x nr. 521/2026.
Într-un comunicat comun, organizațiile susțin că proiectul nu consolidează legislația, ci reduce standardele de transparență și prevenire a corupției.
„Sub pretextul reformelor PNRR, se încearcă scăderea și mai mult a standardelor de integritate din România, pe fondul acutizării problemelor de corupție din justiție și administrația publică”, se arată în document.
Semnatarii afirmă că proiectul nu respectă angajamentele internaționale ale României, limitează instrumentele prin care cetățenii și presa pot verifica averile și interesele persoanelor aflate în funcții publice și conține norme considerate neconstituționale.
Declarațiile de avere și de interese nu ar mai fi publice
Principala modificare criticată este faptul că declarațiile de avere și de interese nu ar mai fi publice.
Proiectul elaborat inițial de Ministerul Justiției prevedea introducerea unei declarații publice de interese financiare pentru 42 de categorii de persoane cu funcții de decizie. Documentul urma să fie generat de Agenția Națională de Integritate prin platforma e-DAI, pe baza informațiilor deja declarate. Pentru protejarea vieții private, valorile urmau să fie prezentate pe segmente și praguri, fără localizarea exactă a bunurilor, numerele conturilor bancare, starea civilă și alte date sensibile.
Potrivit organizațiilor, forma ajunsă în Parlament elimină complet acest mecanism și stabilește că depunerea declarațiilor de avere și de interese „nu atrage publicitatea acestora”. Documentele ar urma să fie păstrate confidențial de ANI timp de șapte ani. Nu mai este prevăzută nici declarația publică de interese financiare și nici o altă formă de transparență adaptată cerințelor de protecție a datelor personale.
Organizațiile consideră că proiectul „transformă excepția justificată de protecția datelor personale într-o secretomanie generală și absolută, demnă de un regim politic autoritar”. Ele invocă Decizia CCR nr. 297/2025, prin care Curtea Constituțională a arătat că Parlamentul poate reglementa o declarație publică de interese financiare pentru persoanele care ocupă funcții de demnitate publică, cu valori prezentate pe segmente și praguri.
Semnatarii susțin că noua formă a proiectului ignoră tocmai soluția indicată de CCR pentru concilierea vieții private cu interesul public de prevenire a corupției.
Reducerea transparenței ar fi, de asemenea, în contradicție cu standardele GRECO, organismul anticorupție al Consiliului Europei, care consideră declarațiile de avere, venituri, datorii și interese elemente esențiale pentru prevenirea corupției.
Candidații la alegeri ar depune declarații confidențiale
Proiectul menține obligația candidaților la funcții elective de a depune declarații, dar documentele nu ar mai putea fi consultate de alegători. Astfel, înainte de vot, publicul nu ar mai putea verifica participațiile candidaților în societăți, datoriile și împrumuturile, contractele sau relațiile patrimoniale relevante, posibilele conflicte de interese și concordanța dintre veniturile declarate și contribuțiile făcute în campania electorală.
Organizațiile amintesc că, la alegerile din ultimii ani, analizele realizate pe baza declarațiilor publice au identificat candidați fără venituri declarate care au contribuit totuși cu bani proprii la finanțarea campaniilor. În condițiile în care instituțiile nu verifică sistematic toate declarațiile, în special în scrutinurile cu un număr mare de candidați, controlul realizat de presă și societatea civilă devine esențial, argumentează semnatarii.
„Depunerea exclusiv confidențială la ANI transformă declarația candidatului dintr-un instrument de informare electorală și monitorizare civică într-un document de control politic”, se arată în comunicat.
Organizațiile avertizează că lipsa transparenței asupra finanțării campaniilor poate afecta corectitudinea procesului electoral și, în final, rezultatele alegerilor.
Bunurile soților și ale copiilor majori ar dispărea din declarații
În urma Deciziei CCR nr. 297/2025, declarația de avere ar urma să cuprindă numai drepturile și obligațiile declarantului și ale copiilor minori aflați în întreținere. Curtea a stabilit că o persoană nu poate răspunde penal pentru informații care aparțin soțului, soției sau copiilor majori.
Organizațiile susțin însă că Parlamentul ar fi trebuit să introducă mecanisme alternative, cum ar fi declarații separate sau obligația de a indica persoana care controlează în realitate anumite bunuri.
În lipsa unei asemenea soluții, bunurile, veniturile sau participațiile unui demnitar ar putea fi transferate formal către soț, soție ori copii majori, fără a mai apărea în declarația sa de avere.
Semnatarii avertizează că această portiță poate încuraja ascunderea averilor și corupția instituțională.
Declarația de la finalul mandatului nu ar mai fi obligatorie în toate cazurile
Proiectul prevede și că o persoană trebuie să depună o nouă declarație la încetarea mandatului numai dacă activele sau datoriile sale s-au modificat cu mai mult de 10.000 de euro față de ultima declarație introdusă în e-DAI. Organizațiile contestă atât pragul, cât și faptul că obligația de declarare depinde chiar de aprecierea persoanei vizate.
„Demnitarii care au acumulat averi nejustificate nu mai sunt nevoiți să depună declarații în fals, ci doar să nu le mai depună deloc, fără a exista posibilitatea ca Agenția Națională de Integritate să verifice situația lor patrimonială”, susțin semnatarii.
În această formulă, nu ar mai exista obligatoriu o imagine exactă a averii la intrarea și la ieșirea din funcție, iar comparația dintre începutul și sfârșitul mandatului ar deveni dificilă sau imposibilă.
Organizațiile mai arată că proiectul confundă pragul pentru actualizarea declarației cu pragul „diferenței semnificative”, utilizat în procedurile de evaluare a averilor.
Sesizările cetățenilor ar deveni aproape imposibil de formulat
Proiectul prevede și că sesizările care nu conțin „fapte concrete” sunt clasate dacă nu sunt completate în termen de 15 zile.
Potrivit organizațiilor, multe suspiciuni privind averi nejustificate, incompatibilități sau conflicte de interese provin de la persoane care cunosc situația, dar nu au acces la documentele instituțiilor.
Problema devine și mai gravă dacă declarațiile de avere și de interese sunt confidențiale. Cetățenii, jurnaliștii și organizațiile civice nu ar mai putea consulta datele necesare pentru a documenta și formula o sesizare suficient de precisă.
„Într-un sistem în care declarațiile devin confidențiale, cerința ca petentul să furnizeze fapte concrete și verificabile devine imposibil de îndeplinit”, avertizează semnatarii.
Conflictul de interese ar fi redus la numărul de voturi
O altă prevedere contestată privește actele adoptate de organele colegiale, precum consiliile, comisiile sau alte structuri care iau decizii prin vot. Proiectul stabilește că un act poate fi anulat pentru conflict de interese numai dacă, fără votul persoanei aflate în conflict, nu ar fi existat majoritatea necesară.
Organizațiile consideră că această regulă reduce conflictul de interese la „aritmetica votului” și ignoră influența exercitată înaintea deciziei.
O persoană aflată în conflict de interese poate iniția propunerea, poate influența deliberările, negocia voturi înaintea ședinței, furniza informații selective, modifica ordinea de zi sau participa la formarea voinței colective, chiar dacă votul său nu este decisiv matematic.
Interdicția de trei ani pentru ocuparea unei funcții publice ar putea fi redusă la jumătate
În prezent, persoanele găsite în incompatibilitate, conflict de interese sau cu avere nejustificată pot primi interdicția de a ocupa o funcție publică timp de trei ani.
Potrivit comunicatului, proiectul permite reducerea cumulată a acestei sancțiuni cu până la 50% și, în anumite cazuri de conflict de interese, chiar neaplicarea ei. Printre criteriile introduse se numără impactul financiar redus.
Organizațiile atrag însă atenția că gravitatea unui conflict de interese nu poate fi evaluată exclusiv prin valoarea avantajului financiar. Favorizarea unei rude, influențarea unei proceduri sau numirea unei persoane într-o funcție pot produce consecințe instituționale grave chiar și atunci când nu există un câștig financiar direct.
Semnatarii susțin că reducerea sau înlăturarea interdicției poate lipsi sancțiunea de caracterul său „efectiv și disuasiv”.
Consiliul Național de Integritate riscă să fie deprofesionalizat
Proiectul introduce și o interdicție pentru membrii Consiliului Național de Integritate, organismul care supraveghează activitatea Agenției Naționale de Integritate.
Aceștia nu ar putea desfășura, direct sau prin interpuși, activități aflate în legătură „directă sau indirectă” cu atribuțiile exercitate în CNI. Încălcarea interdicției ar putea duce la revocarea membrului de către Senat.
Organizațiile critică formularea generală, deoarece proiectul nu definește ce înseamnă „activitate”, cât de intensă trebuie să fie legătura, dacă este necesar un avantaj personal și dacă sunt permise activitățile academice, de cercetare, formare, consultanță sau reprezentare instituțională.
În opinia semnatarilor, expresia „legătură directă sau indirectă” poate acoperi aproape orice activitate în domeniul integrității și nu respectă cerințele constituționale privind claritatea și previzibilitatea legii.
„Prin aplicarea unei astfel de interdicții și diminuarea capacității de luare a deciziilor, Consiliul Național de Integritate va fi deprofesionalizat și instrumentalizat pentru a gira orice comportament al conducerii Agenției Naționale de Integritate”, afirmă organizațiile.
Acuzații privind folosirea formală a PNRR
Proiectul este prezentat ca măsură necesară pentru îndeplinirea Jalonului 431 din PNRR, referitor la actualizarea și consolidarea legislației în domeniul integrității. Organizațiile susțin că jalonul cere „sistematizarea și codificarea legislației” și elaborarea unui cod de integritate și transparență în exercitarea funcțiilor publice.
Actualizarea legislației trebuia să se bazeze pe o evaluare prealabilă realizată de Agenția Națională de Integritate prin proiectul NIAct, finanțat din fonduri europene.
Semnatarii afirmă că forma aflată în Parlament nu respectă recomandările rezultate din această analiză și se îndepărtează și de proiectul tehnic elaborat inițial de Ministerul Justiției.
„Proiectul de lege este prezentat ca îndeplinirea unui angajament PNRR când, de fapt, reprezintă opusul respectivului angajament”, acuză organizațiile.
Acestea avertizează asupra riscului ca jalonul să fie considerat îndeplinit numai formal, prin adoptarea unei legi care poartă denumirea de „lege de consolidare”, dar elimină în realitate mecanisme de transparență.
„Plățile din Mecanismul de redresare și reziliență sunt condiționate de îndeplinirea satisfăcătoare a jaloanelor și țintelor, nu de mimarea reformei pentru a distruge, de fapt, cadrul de integritate”, se arată în comunicat.
Potrivit semnatarilor, neconformarea cu Jalonul 431 poate duce la pierderea de către România a unor fonduri europene de sute de milioane de euro.
Ce modificări cer organizațiile
Cele 12 organizații solicită Parlamentului să reintroducă declarația publică de interese financiare în forma propusă de Ministerul Justiției și să stabilească un mecanism prin care bunurile soțului sau soției să poată fi cunoscute și verificate.
Ele cer și menținerea obligației de depunere a declarațiilor de avere și de interese atât la începutul, cât și la finalul mandatului.
Totodată, solicită eliminarea prevederilor care limitează sancționarea conflictelor de interese în organele colegiale și retragerea interdicțiilor considerate neconstituționale pentru membrii Consiliului Național de Integritate.
Organizațiile concluzionează că modificările propuse nu reprezintă doar o soluție legislativă diferită, ci schimbă fundamental sistemul actual, mutându-l „de la transparență și prevenție” către confidențialitate, diminuarea sancțiunilor și restrângerea controlului civic.
Comunicatul este semnat de Asociația pentru Cooperare și Dezvoltare Durabilă, Expert Forum, Transparency International România, Asociația Pro Democrația, Centrul pentru Inovare Publică, Centrul de Resurse Juridice, ActiveWatch, CeRe – Centrul de Resurse pentru participare publică, Societatea Academică din România, Centrul pentru Jurnalism Independent, Centrul Român de Politici Europene și Funky Citizens.
Tesla și Alphabet pierd împreună aproape 500 de miliarde de dolari din valoarea de piață, după majorarea investițiilor în AI
O țară din Europa în care locuiesc peste 600.000 de români interzice fumatul pe terase și pe plaje
Cum au folosit piromanii pisicile pentru a răspândi incendiile forestiere în Italia
U Cluj a dat răspunsul după ce a primit o ofertă de 3 milioane de euro pentru Andrei Coubiș
