Curtea Constituțională a României arată că declarația de avere poate fi făcută doar în nume propriu, iar publicarea pe site-ul ANI încalcă dreptul la protecţia vieţii private și a datelor personale. CCR își contrazice, astfel, o decizie din urmă cu 11 ani, potrivit unui mesaj publicat de avocatul Toni Neacșu. ANI subliniază că decizia CCR poate afecta toate angajamentele asumate de România la nivel internaţional în ceea ce priveşte lupta împotriva corupţiei, precum și aderarea la OCDE.
CCR a decis, joi, că funcționarii publici și demnitarii nu mai sunt obligați să includă în declarațiile de avere și interese bunurile sau veniturile soților și soțiilor. De asemenea, Curtea Constituțională a declarat neconstituțional articolul de lege care prevede obligația de publicare a declarațiilor pe site-ul Agenției Naționale de Integritate.
CCR spune că declarația de avere poate fi făcută doar în nume propriu
În privința articolului care prevedea obligativitatea declarării bunurilor și veniturilor familiilor funcționarilor publici, CCR a reţinut că prevederile acestui articol contravin dispoziţiilor art.1 alin.(5) din Constituţie - conform căruia respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie - "prin prisma nerespectării exigenţelor calitative pe care redactarea textelor de lege trebuie să le întrunească pentru a fi în concordanţă cu principiul legalităţii".
"Aceasta, deoarece declaraţia de avere, fiind o declaraţie pe proprie răspundere angajează răspunderea penală a declarantului, motiv pentru care aceasta nu poate fi făcută decât în nume propriu, o persoană neputând fi ţinută răspunzătoare din punct de vedere penal pentru fapta/declaraţiile altei persoane.
Or, prevederile de lege criticate care instituie obligaţia de a declara nu doar veniturile proprii, ci şi drepturile şi obligaţiile soţului/soţiei şi ale copiilor aflaţi în întreţinere, nu ţin cont de modificările legislative aduse Codului civil în materia regimului juridic al bunurilor soţilor şi determină asumarea răspunderii penale a declarantului pentru informaţii pe care acesta nu le deţine/nu le cunoaşte în mod direct, ci trebuie să le obţină de la o terţă persoană, respectiv de la soţ/soţie şi copiii majori aflaţi în întreţinere", argumentează Curtea Constituţională.
De ce nu trebuie să fie publice declarațiile de avere
În ceea ce priveşte renunțarea la obligativitatea publicării declarațiilor de avere, CCR face referire la "concepţia europeană orientată spre necesitatea protecţiei vieţii private şi a datelor cu caracter personal", constatând că publicarea declaraţiilor de avere şi de interese pe site-ul instituţiei în cadrul căreia îşi desfăşoară activitatea declarantul şi pe cel al Agenţiei Naţionale de Integritate contravine art.1 alin.(5) şi art.26 din Legea fundamentală, privind respectarea Constituţiei şi faptul că "autorităţile publice respectă şi ocrotesc viaţa intimă, familială şi privată.", iar "persoana fizică are dreptul să dispună de ea însăşi, dacă nu încalcă drepturile şi libertăţile altora, ordinea publică sau bunele moravuri".
"Valorificând jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene şi standardele dreptului Uniunii Europene în materie, Curtea Constituţională a apreciat că este suficientă depunerea declaraţiilor la organul competent să le verifice (ANI) pentru a realiza scopul legii, iar publicarea acestora pe site-ul ANI şi al instituţiei căreia îi aparţine declarantul nu este necesară şi proporţională atingerii finalităţii propuse, încălcându-se dreptul la protecţia vieţii private", precizează CCR.
Curtea a subliniat că soluţia pronunţată nu trebuie să aibă ca efect eliminarea obligaţiei persoanelor prevăzute de lege de a da declaraţii de avere, ci doar ca aceste declaraţii să nu mai fie publicate pe site-urile menţionate, urmând ca ele să fie înaintate Agenţiei Naţionale pentru Integritate, care să le gestioneze potrivit competenţelor prevăzute de lege.
Ce zicea CCR în 2014
Într-o hotărâre din 5 iunie 2014, Curtea Constituțională arăta că dreptul la viaţă intimă, familială şi privată nu este absolut, iar în anumite condiţii poate fi supus anumitor limitări ori restricţii din partea autorităţilor. Prin urmare, soluţia legislativă a publicării declaraţiilor de avere şi de interese este justificată prin prisma scopului legal al Agenţiei Naţionale de Integritate, sublinia CCR, după cum reiese dintr-un mesaj publicat joi seară, pe Facebook, de avocatul Toni Neacșu:
"CCR, Decizia nr. 309 din 5 iunie 2014
- În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate vizând încălcarea dreptului fundamental la viaţă intimă, familială şi privată prin publicarea declaraţiilor de avere şi de interese, Curtea a subliniat că dreptul la viaţă intimă, familială şi privată nu este absolut, ci, în anumite condiţii, acesta poate fi supus anumitor limitări ori restricţii sau ingerinţe din partea autorităţilor (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 485 din 2 aprilie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 289 din 4 mai 2009).
- Aplicând aceste principii în cauză, Curtea a constatat, pe de o parte, că soluţia legislativă a publicării declaraţiilor de avere şi de interese este justificată prin prisma scopului legal al Agenţiei Naţionale de Integritate de asigurare a integrităţii în exercitarea demnităţilor şi funcţiilor publice şi prevenire a corupţiei instituţionale, iar pe de altă parte, că publicarea acestor declaraţii se realizează, potrivit art. 6 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 176/2010, prin anonimizarea datelor cu caracter personal, fiind astfel asigurate garanţii împotriva unor ingerinţe arbitrare. În aceste condiţii, Curtea a constatat ca fiind neîntemeiată critica privind încălcarea dispoziţiilor art. 26 din Constituţie şi art. 8 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale."
ANI: Decizia CCR poate încălca toate angajamentele asumate de România în ultimii 20 de ani
Decizia CCR prin care este declarată neconstituționalitatea unor articole din legea ANI anulează caracterul public al declarațiilor de avere și de interese și poate încălca toate angajamentele asumate de România în ultimii 20 de ani în ceea ce privește lupta împotriva corupției, consideră agenția.
"Decizia CCR de astăzi prin care este declarată neconstituționalitatea unor articole din legea ANI anulează caracterul public al declarațiilor de avere și de interese și poate încălca toate angajamentele asumate de România la nivel internațional în ultimii 20 de ani în ceea ce privește lupta împotriva corupției și asigurarea integrității în funcția publică.
Totodată, o astfel de decizie poate afecta procesul de aderare la OCDE, progresele înregistrate de România în cadrul exercițiilor de monitorizare de la nivelul Uniunii Europene (Raportul privind Statul de Drept) sau Consiliul Europei (Grupul de State împotriva Corupției – GRECO)”, se arată într-un comunicat de presă al ANI.
ANI enumeră efectele asupra angajamentelor internaționale ale României:
- Poate duce la încălcarea obligațiilor ce decurg din Convenția ONU împotriva corupției (UNCAC - caracter obligatoriu pentru Statele Semnatare).
- Poate afecta progresele înregistrate de România în ceea ce privește îndeplinirea Foii de Parcurs pentru Aderarea la OCDE (Accesion Roadmap). Un domeniu esențial cuprins în acest cadru de evaluare se referă la "consolidarea guvernanței publice, integritatea și sporirea eforturilor de combatere a corupției”;
- Poate anula progresele făcute de România în exercițiul de monitorizare GRECO (al Consiliului Europei). Rapoartele GRECO din ultimele două evaluări au reflectat progresele înregistrate de România în privința declarațiilor de avere și de interese.
Portalul ANI conține astăzi peste 12 milioane de declarații publicate în baza art. 6 alin. (1) lit. d) și art. 12 alin. (6), articole care astăzi au fost declarate neconstituționale, precizează agenția. Toate vor fi scoase de pe site prin decizia CCR.
Agenția subliniază că publicarea declarațiilor de avere și de interese nu încalcă dreptul la viață privată, potrivit mai multor decizii ale Curții Europene a Drepturilor Omului.
De asemenea, publicul are dreptul de a fi informat cu privire la aspecte ale vieții private a personalităților publice, după cum se afirmă în decizia Curții Europene a Drepturilor Omului (Karhuvaara și Iltalehti împotriva Finlandei). Limitele de ingerință în viața privată a persoanelor publice, inclusiv prin accesul la informații despre acestea, sunt mai largi în comparație cu cele ale persoanelor private fără statut public, arată ANI.