Armata Română are multe probleme. Pe scurt, în acest moment nu poate asigura apărarea cetățenilor împotriva atacurilor Kremlinului.
Cazul dronei de la Galați e un exemplu mai mult decât grăitor. Dar el este punctul culminant al unei serii lungi de ratări ale elitei militare din țara noastră.
Să amintim cazul Horațiu Potra și forța paramilitară creată de acesta din oameni în uniformă, activi, trimiși în Congo să lupte în numele Rusiei. Aceștia au trăit umilința de a fi luați prizonieri de război, căzând în mâinile gherilelor rwandeze, fiind eliberați în urma unor eforturi diplomatice rușinoase pentru România, pe canalele ONU și cu ajutorul Franței.
Să amintim cazul lui Bogdan Vacustă, militar, care a lucrat în DGIA, serviciul de informații al armatei, vreme de 13 ani, fiind recrutat de GRU, asociat cu Călin Georgescu.
La asta se adaugă și șocantul caz de corupție al generalului Cătălin Zisu, șeful logisticii militare, investigat pentru fraude de peste 2 milioane de euro.
Dar situația securității naționale e mult mai gravă decât o indică exemplele prezentate mai sus. Faptul că armata nu reușește să apere granițele României, că, vreme de trei ani, nu a fost creat un mecanism care să descurajeze și să respingă atacurile Rusiei reprezintă, în realitate, cronicizarea lipsei de decizie politică.
Nu numai că dronele, în mod repetat, violează spațiul aerian al țării, punând viața oamenilor în pericol, dar avem de-a face cu un eșec major și al instituțiilor și agențiilor din domeniul securității.
Nivelul dezinformării a rămas la cote înalte. Rețelele de influență ale Rusiei din România, atât din mediul online, cât și din cel offline, se dezvoltă și acționează cu același aplomb ca înainte de anularea alegerilor din 2024.
Deși președintele a promis în mod repetat că situația se va schimba, în realitate asistăm la o deteriorare pe toate planurile în România - militar, politic, social.
Acuzat de corupție
În acest context haotic, în care teama și nesiguranța sunt sentimente dominante, în data de 2 iunie, cetățenii români au mai primit o veste tulburătoare.
Șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, a fost pus sub urmărire penală de procurorii Direcției Naționale Anticorupție într-un dosar în care este acuzat de complicitate la uzurparea funcției, după ce a intervenit pentru suplimentarea locurilor la buget de la Facultatea de Educație Fizică și Sport, astfel încât 20 de candidați nu au mai plătit taxă, trei urmând să intre în MApN după absolvire.
Acuzația procurorilor, din prima clipă, a părut disproporționată în raport cu importanța funcției. Generalul Gheorghiță Vlad este comandantul operativ al Armatei Române. În ordine ierarhică, este al doilea la conducere, după președintele României, comandantul suprem.
La nivelul opiniei publice, comunicatul DNA a produs mai degrabă perplexitate decât furie. Despre generalul Gheorghiță Vlad nu au fost ridicate, de-a lungul timpului, semne de întrebare în legătură cu comportamentul sau exercitarea funcției. Conduce destinele armatei din decembrie 2023 fără a fi fost implicat în vreun scandal de corupție.
Cea mai nepopulară figură politică
Punerea sub acuzare a generalului a devenit și mai suspectă odată cu poziția lui Sorin Grindeanu, liderul PSD, care a cerut imperativ demisia șefului de Stat Major.
“Retragerea de la conducerea Armatei Române ar fi gestul firesc al unui militar aflat în situația generalului Vlad Gheorghiță”, a scris Sorin Grindeanu, pe pagina sa de Facebook.
“Orice umbră de îndoială asupra conduitei sale profesionale reprezintă o vulnerabilitate pentru Armata Română. În aceste momente, România nu își permite astfel de incertitudini la vârful structurilor de apărare”, a mai adăugat președintele PSD.
Șeful social-democraților e, la ora actuală, cea mai nepopulară figură politică, conform celor mai recente sondaje de opinie.
Mesajul său a produs efectul contrar. O parte a opiniei publice a sărit de partea generalului, acuzând o manevră politică ocultă pentru decapitarea armatei într-un moment critic - atacul dronei rusești care a lovit un bloc de locuințe din Galați.
Peste 2.600 de comentarii s-au înregistrat în șapte ore de la momentul postării mesajului. În majoritate, au fost critice la adresa lui Sorin Grindeanu.
Mai mult, poziția politică a liderului PSD a amintit de o criză provocată în 2023, atunci când, dintr-o funcție guvernamentală, cea de ministru al Transporturilor, a contribuit la consolidarea curentului de opinie antiucrainean de la noi în țară, favorizând Rusia.
Miza, destabilizarea României?
În luna februarie a acelui an, Sorin Grindeanu acuză Ucraina că draghează Canalul Bâstroe, punând în pericol Delta Dunării.
“…există semnale că, în acest moment, Ucraina face lucrări de dragare a canalului Bîstroe, acest lucru putând avea impact asupra mediului și asupra Deltei Dunării…”, a anunțat el, la vremea respectivă.
Poziția sa a alimentat atunci întreaga rețea de propagandă a Rusiei din mediul online. A fost făcut încă un pas în ceea ce privește minarea susținerii României pentru Ucraina, o țară invadată de Rusia la ordinul lui Vladimir Putin.
Episodul ar fi fost uitat dacă Sorin Grindeanu nu ar fi recidivat cu această atitudine intransigentă, luată într-o situație gravă și complicată pentru România.
Doar judecătorii pot spune dacă generalul Gheorghiță Vlad e vinovat sau nu. Mai întâi, procurorii trebuie să încheie dosarul de urmărire penală, să propună o măsură și să-l trimită judecătorilor.
Atâta vreme cât punerea sub acuzare a venit din neant, într-un context dificil, opinia publică are tot dreptul să-și pună întrebări și să ceară lămuriri în ce privește acest dosar.
“În mod normal, în contextul unei anchete judiciare care-i vizează pe șefii Armatei, aceștia ar trebui să se retragă din funcție până la clarificarea situației. Problema este că s-ar putea ca tocmai asta să fie miza celor care vor să destabilizeze apărarea României…”, a anunțat Oana Popescu Zamfir, expert al Consiliului European pentru Relații Internaționale (ECFR) și director al Global Focus, un centru de cercetare și studii privind cooperarea internațională.
Suplimentul alimentar comun, care ar putea reduce agresivitatea atât la copii, cât și la adulți
Ucraina e lăsată să intre în față la coada pentru rachete Patriot, dar trebuie să pună banii pe masă. Zelenski a fixat un deadline sufocant: Găsiți-i sau plecați acasă!
Kremlinul susține că războiul din Ucraina s-ar putea încheia până la sfârșitul zilei
Arina Sabalenka, eliminată de la Roland Garros
