Curtea Constituțională a României (CCR) a decis, joi, că funcționarii publici și demnitarii nu mai sunt obligați să includă în declarațiile de avere și interese bunurile sau veniturile soților și soțiilor. De asemenea, CCR a declarat neconstituțional articolul de lege care prevede obligația de publicare a declarațiilor pe site-ul Agenției Naționale de Integritate.
Hotărârea este definitivă, nu poate fi atacată și devine obligatorie pentru toate instituțiile statului.
Concret, este vorba de art.3 alin.(2) din Legea nr.176/2010, cu următorul cuprins: "Declarațiile de avere se întocmesc pe propria răspundere și cuprind drepturile și obligațiile declarantului, ale soțului/soției, precum și ale copiilor aflați în întreținere, potrivit anexei nr. 1".
De asemenea, a fost declarat neconstituțional și un articol din Legea nr.176/2010 privind publicarea pe pagina de internet a ANI a declarațiilor de avere și interese, potrivit Agerpres.
Art. 12 alin (6) prevede: "Agenția asigură afișarea declarațiilor de avere și a declarațiilor de interese, prevăzute în anexele nr. 1 și 2, pe pagina de internet a Agenției, în termen de cel mult 30 de zile de la primire, prin anonimizarea adresei imobilelor declarate, cu excepția localității unde sunt situate, a adresei instituției care administrează activele financiare, a codului numeric personal, precum și a semnăturii. Declarațiile de avere și declarațiile de interese se mențin pe pagina de internet a Agenției pe toată durata exercitării funcției sau mandatului și 3 ani după încetarea acestuia și se arhivează potrivit legii".
O excepție cu impact major asupra sistemului de integritate
Decizia CCR vine în urma unei excepții de neconstituționalitate ridicate într-un dosar aflat pe rolul Tribunalului București, unde Dumitrița Laura Chițan, funcționar public sancționat de Agenția Națională de Integritate (ANI), a contestat obligația de a declara veniturile soțului și ale copiilor.
Ea a invocat dreptul la viață privată, susținând că această obligație contravine articolului 26 din Constituție.
ANI pierde un instrument esențial de control
În forma sa actuală, Legea nr. 176/2010 impunea includerea averii membrilor de familie tocmai pentru a preveni disimularea patrimoniului prin intermediul acestora.
Eliminarea acestei cerințe va slăbi semnificativ capacitatea ANI de a detecta situațiile în care funcționarii publici sau aleșii își ascund bunurile în numele partenerilor de viață.
Agenția nu va mai putea verifica eficient integritatea unor persoane aflate în funcții-cheie.
Tribunalul București, care a sesizat CCR, respinsese anterior argumentele privind neconstituționalitatea, apreciind că viața privată poate fi limitată prin lege în scopul prevenirii corupției.
Publicarea declarațiilor este esențială pentru transparență, chiar dacă aceasta implică uneori divulgarea unor date personale despre membrii familiei.
Urmează modificări legislative majore
Decizia CCR deschide calea unei reforme în ceea ce privește regimul declarațiilor de avere. Parlamentul ar putea fi nevoit să revizuiască Legea 176/2010 pentru a alinia prevederile acesteia la noua realitate constituțională.
De asemenea, este posibilă o extindere a măsurilor de anonimizare a datelor personale în cazul declarațiilor deja publicate.