Nu doar infractorii ajung în plasa inteligenței artificiale, capabilă să proceseze volume uriașe de informații.
În februarie 2024, poliția germană a anunțat capturarea Danielei Klette (65 de ani), o veterană a grupării teroriste „Facțiunea Armatei Roșii” (RAF), care de zeci de ani se ascundea sub altă identitate. Însă, înainte de arestarea sa, și jurnaliștii de investigație îi dăduseră de urmă, grație unui instrument nou și ingenios.
Potrivit Reuters, Michael Colborne, membru al organizației de jurnalism de investigație Bellingcat, a introdus fotografia din anunțul de căutare a lui Klette în diverse instrumente de comparare facială bazate pe inteligență artificială. Toate au indicat același rezultat: o femeie din Berlin, cunoscută sub numele Claudia Ivone, care fusese o prezență constantă și intens fotografiată în cadrul comunității locale de capoeira (stil brazilian de arte marțiale).
Jocul frenetic de-a v-ați ascunselea – început în urmă cu aproximativ 30 de ani în fața unei bare de căutare pe internet – a devenit acum mai sofisticat și mai periculos, grație unui ansamblu de noi tehnologii grupate, în general, sub denumirea de inteligență artificială (AI).
Klette nu e singurul om care a căzut victimă acestui „ochi” atotvăzător, capabil să proceseze volume uriașe de informații, scrie James Harkin, directorul Centrului pentru Jurnalism de Investigație din Londra, într-un articol publicat de Washington Post.
Câteva exemple concludente:
- Anul trecut, colaborând cu un alt cercetător de la Bellingcat, istoricul german Jürgen Matthäus, stabilit în SUA, a utilizat arhive și un instrument avansat de recunoaștere facială bazat pe AI pentru a-l identifica pe presupusul autor al unei fapte surprinse într-una dintre cele mai cutremurătoare imagini ale Holocaustului: cea în care un soldat nazist îndreaptă pistolul spre capul unui bărbat evreu, îngenuncheat în fața unei gropi comune pline de cadavre, undeva în Ucraina, în timpul războiului.
- O investigație a cotidianului New York Times a utilizat tehnici inovatoare de inteligență artificială pentru a sugera că identitatea misteriosului creator al Bitcoin, cunoscut sub numele de Satoshi Nakamoto, îi aparținea, cel mai probabil, informaticianului britanic Adam Back (deși acesta a negat că ar fi el).
- The Sunday Times (cu ajutorul cercetătorilor de la Bellingcat) a folosit PimEyes — un alt instrument bazat pe inteligență artificială care scanează internetul pentru a identifica persoane pe baza unei imagini-model — precum și surse mai tradiționale, pentru a-i depista pe liderii de cartel dați în urmărire Christy Kinahan și fiul său, Daniel.
- Investigatorul amator Alex Baber și-a creat chiar propriul instrument bazat pe inteligență artificială pentru a descoperi ceea ce el consideră adevărata identitate a lui „Zodiac Killer”, unul dintre cei mai cunoscuți criminali în serie din America.
Întrebări tulburătoare
Însă toate aceste tehnologii uluitoare ridică întrebări esențiale: până unde ar trebui să meargă transparența într-o societate civilizată? Unde se încheie interesul public și unde încep indiscreția și curiozitatea morbidă?
Chiar și înainte de apariția inteligenței artificiale, o parte din ceea ce era considerat „informații din surse deschise” (open-source intelligence) — implicând parcurgerea unor trasee sinuoase online, printre reflecții de pe rețelele de socializare, hărți stradale și documente publicate pe internet — nu era, în esență, decât o formă de hărțuire (stalking) mascată sub pretextul interesului public.
Atunci când aceste imagini pot fi comparate cu miliarde de alte imagini din baze de date pentru a identifica persoane și situații, vom constata în curând că oameni sau informații – care rămân sub protecția secretului din motive întemeiate – ajung în pericol de a fi expuse. Ce se întâmplă, de exemplu, cu o persoană inclusă într-un program de protecție a martorilor care decide să asiste la un meci de fotbal, unde chipul îi poate fi înregistrat și comparat instantaneu cu nenumărate altele?
O problemă și mai tulburătoare apare atunci când inteligența artificială își folosește capacitățile pentru a sparge metodele prin care oamenii își protejează confidențialitatea.
Ce soluții au oamenii atunci când tehnologia de criptare – pe care o considerau sigură – se confruntă cu un program de inteligență artificială capabil de raționamente matematice impresionante? Într-o postare pe blog din luna iulie, compania Anthropic a dezvăluit că experții săi, folosind modelul Claude Mythos Preview, au descoperit metode îmbunătățite de a ataca algoritmii criptografici (metodele matematice utilizate pentru a asigura confidențialitatea datelor online). Este o evoluție cu implicații transformatoare pentru domeniul criptografiei.
Încă un joc de-a șoarecele și pisica
Nu este vorba doar despre protejarea datelor, ci și despre protejarea identităților.
În ultimele decenii, societatea a găsit metode sofisticate de a estompa sau masca anumite elemente pentru a proteja anonimatul persoanelor. Însă, pe măsură ce își dezvoltă capacitățile, inteligența artificială ar putea reuși să elimine instantaneu aceste efecte de estompare.
Într-un articol publicat în iunie pe platforma Tech Policy Press, cercetătoarele Shirin Anlen și Gabi Ivens și-au exprimat îngrijorarea cu privire la eficacitatea tehnicilor de estompare folosite de activiștii pentru drepturile omului pentru a proteja victimele și avertizorii de integritate.
Ele au preluat fotografii publicate în care fețele a doi copii erau estompate și le-au procesat folosind instrumente de „refocalizare” bazate pe inteligență artificială, disponibile publicului larg.
Rezultatul a fost reapariția structurilor faciale; trăsăturile au devenit mai clare. Asemenea unei imagini care prinde contur în tava de developare a unui fotograf, au început să apară fețe cu un aspect verosimil.
„Chiar dacă imaginea reconstruită nu dezvăluia fețele reale ale copiilor, aceasta restrângea anonimatul”, au scris cercetătoarele. Imaginea rezultată sugera vârsta, genul, etnia și asemănările fizice. Totodată, apropia chipul de identitatea reală și, implicit, de riscul de a cauza prejudicii.
„Întrebarea nu este dacă aceste instrumente sunt perfect precise astăzi, ci în ce direcție evoluează”, au subliniat Anlen și Ivens.
Urmează un joc nou-nouț de-a șoarecele și pisica între autorități, corporații, anchetatori și jurnaliști. Ca de obicei, miza cea mai mare va fi pentru cei care trebuie să-și păstreze identitatea protejată.
Cei care activează în interes public trebuie să intre în această confruntare pregătiți pentru a se asigura că mașinăria și cei care o finanțează nu dețin toate „trucurile” și avantajele, conchide Harkin .
T.D.
Un general al Armatei Române a fost găsit împușcat în cap
Kremlinul îl cheamă la Moscova pe Zelenski pentru a-l întâlni pe Putin: "I-a fost transmisă o invitație acestui individ"
Dennis Man, în picaj: Cifrele care spun totul despre căderea fotbalistului român
Tren deraiat în Franța: 44 de răniți. Anchetatorii suspectează un sabotaj
