Rusia a trecut de la bombardamente nocturne concentrate la atacuri aproape neîntrerupte, folosind drone cu propulsie cu reacție, mai rapide. Campania are ca obiectiv epuizarea sistemelor de apărare aeriană, perturbarea activității și a transportului, afectarea logisticii comerciale și exercitarea unei presiuni psihologice constante asupra orașului pe care Moscova nu a reușit să-l cucerească.
Rusia a eșuat în încercarea de a cuceri Kievul în 2022. Acum, încearcă să dicteze modul în care oamenii din capitala Ucrainei dorm, circulă și muncesc, se arată într-o analiză publicată de Kiev Post.
În cea mai mare parte a războiului, rutina alertelor aeriene din Kiev a urmat un ritm sumbru, dar previzibil: dronele rusești soseau noaptea, rachetele loveau înainte de zori, iar orașul își revenea pentru a-și relua activitatea dimineața.
Cum s-a schimbat strategia Kremlinului
În prezent, Rusia utilizează grupuri mai mici de drone, atât ziua, cât și noaptea. Multe dintre acestea sunt modele propulsate cu reacție, care zboară cu viteză mai mare și sunt mult mai greu de interceptat decât dronele Shahed cu elice, folosite în prima etapă a războiului.
Datele publicate de Kiev Post atestă întețirea atacurilor cu drone cu reacție:
- Peste 100 de drone cu reacție s-au îndreptat spre Kiev într-un interval de 12 ore.
- În august, Rusia a lansat peste 2.800 de drone cu reacție împotriva Ucrainei – o medie de aproximativ 90 pe zi, potrivit purtătorului de cuvânt al Forțelor Aeriene ucrainene, Iuri Ihnat. Utilizarea acestora a crescut de cinci ori în luna iulie față de luna iunie.
- Într-un interval de patru zile, spre sfârșitul lunii august, Rusia a lansat aproape 1.500 de drone, mai mult de jumătate fiind propulsate de motoare cu reacție. Kievul și regiunea înconjurătoare au fost vizate de atacuri timp de cinci zile consecutive, ceea ce a perturbat traficul și a împiedicat circulația metroului pe durata alertelor.
- Între 27 august și 1 septembrie, Kievul a avut peste 60 de alerte aeriene, însumând 52 de ore. Orașul s-a aflat sub alertă mai bine de două zile întregi într-un interval de șase zile.
Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) a estimat că Rusia nu a sporit neapărat numărul total de drone utilizate în fiecare campanie. În schimb, Moscova a distribuit un număr comparabil de aparate pe o durată mai mare de timp, pentru a amplifica epuizarea și perturbările economice.
O singură dronă care se apropie de Kiev poate declanșa sirenele în întregul oraș, poate întrerupe transportul public și poate trimite angajații în adăposturi. Imediat ce se dă semnalul de încetare a alertei, un alt grup poate relua ciclul, explică publicația ucraineană.
Timpul a devenit o țintă economică
Fiecare alertă implică un cost economic. Dincolo de distrugerile fizice, sirenele înseamnă întârzieri ale angajaților, întreruperea producției, închiderea magazinelor, suspendarea livrărilor și perturbarea transportului public.
Școlile își mută elevii în adăposturi, în timp ce echipele medicale și cele de intervenție în situații de urgență trebuie să își continue activitatea sub amenințarea unor noi atacuri.
Rusia vizează, de asemenea, infrastructura logistică ce asigură aprovizionarea Kievului și a altor orașe ucrainene.
Ministrul Agriculturii, Taras Vîsotski, estima la sfârșitul lunii august că atacurile rusești au distrus aproximativ 90% din capacitatea logistică de aprovizionare cu alimente a marilor lanțuri de retail, contribuind la penurii temporare de lapte, zahăr, fructe și legume în supermarketurile din Kiev.
Atacurile au vizat centrele de sortare ale companiei Nova Poșta, centrele de distribuție ale supermarketurilor și depozitele de cărți și bunuri de larg consum. De asemenea, loviturile rusești au afectat depozite de alimente din Odesa și au distrus hipermarketuri Epicentr.
În luna august, alertele aeriene au acumulat 21,8% din programul de funcționare planificat al centrelor comerciale din Ucraina. Practic, magazinele au pierdut mai mult de o oră din cinci în care ar fi trebuit să fie deschise.
Cum răspunde Kievul
Reacția Guvernului ilustrează amploarea problemei. Ucraina a introdus un sistem de alertă pe două niveluri:
- Alertele galbene vor semnala amenințări cu drone. Unitățile comerciale pot rămâne deschise dacă angajații și clienții au acces la adăposturi. Autoritățile au recomandat menținerea metroului din Kiev în stare de funcționare completă.
- Alertele roșii vor semnala amenințări cu rachete, inclusiv rachete balistice și atacuri complexe de amploare. Activitatea comercială trebuie suspendată, iar oamenii trebuie să se refugieze în adăposturi.
„Economia trebuie să funcționeze în continuare, taxele trebuie să ajungă la buget, iar oamenii trebuie să-și primească salariile”, a declarat premierul Serhii Korețki.
De asemenea, Kievul scurtează durata interdicției de circulație pe timp de noapte și ajustează normele de transport pentru a limita daunele economice provocate de alertele prelungite.
Un asediu de la distanță
Kiev Post scrie că situația în care se află acum Kievul se aseamănă întrucâtva cu cea a asediului de la Sarajevo, din anii '90. La Kiev nu este însă un asediu fizic comparabil cu cel al capitalei Bosniei și Herțegovinei. În timpul Războiului din Bosnia, Sarajevo a fost încercuit și supus timp de 1.425 de zile bombardamentelor și tirurilor lunetiștilor, într-o campanie despre care instanțele internaționale au stabilit că urmărea terorizarea populației civile.
Kievul rămâne conectat cu restul Ucrainei. Circulația mărfurilor, a armamentului și a persoanelor continuă. Artileria rusă nu încercuiește capitala.
Asemănarea constă în utilizarea unei stări de pericol constant pentru a controla viața civililor.
Rusia nu poate institui puncte de control în jurul Kievului, dar poate folosi alertele de raid aerian pentru a perturba circulația.
Nu poate închide fizic fiecare fabrică, dar poate forța întreruperi repetate ale activității.
Nu poate ocupa capitala, dar poate face ca viața normală să depindă de momentul lansării următoarei drone.
Ce se întâmplă dincolo de războiul psihologic
Epuizarea populației civile este doar unul dintre efectele campaniei. Valurile continue de drone obligă, de asemenea, echipajele de apărare antiaeriană ucrainene să opereze în ture prelungite, lăsând mai puțin timp pentru odihnă, repoziționare și repararea echipamentelor.
Combinând drone relativ ieftine cu rachete balistice și de croazieră, Rusia forțează Ucraina să decidă când să utilizeze cei mai performanți și rari interceptori de care dispune.
Sistemele Patriot sunt esențiale pentru contracararea rachetelor balistice, dar nu pot fi folosite eficient din punct de vedere al costurilor împotriva fiecărei drone care pătrunde în spațiul aerian al Kievului.
Apărarea capitalei necesită, totodată, un compromis strategic. Radarele, lansatoarele și interceptorii alocați Kievului nu pot apăra simultan centralele electrice, aerodromurile, fabricile de armament și alte orașe ucrainene.
Prin urmare, Rusia generează costuri chiar și atunci când majoritatea dronelor sale sunt interceptate, pentru că Ucraina e nevoită să consume muniție, să-și mențină echipajele în stare de alertă permanentă și să apere un număr tot mai mare de ținte potențiale.
Pregătiri pentru un război de iarnă
Witkoff și Kushner au sosit la Kiev după mai bine de trei ore de discuții cu Putin, la Moscova. Aceștia au descris discuțiile cu Zelenski drept substanțiale și au menționat existența unor „progrese semnificative” în direcția relansării negocierilor trilaterale, deși nu au fost anunțate date sau locuri pentru acestea.
Mărul discordiei rămâne același. Rusia cere Ucrainei să cedeze teritoriile pe care încă le controlează în Donbas. Kievul refuză, în timp ce analizele situației de pe front indică faptul că Rusiei i-ar putea lua ani de zile să cucerească restul regiunii Donețk, având în vedere ritmul actual de înaintare.
Potrivit unor oficiali europeni citați de Bloomberg, Putin intenționează să intensifice atacurile asupra Ucrainei în timpul iernii, pentru a testa reziliența țării și hotărârea aliaților Kievului.
În aceste condiții, Zelenski se pregătește pentru posibilitatea ca războiul să continue și pe timpul iernii. Marți, în timpul unei reuniuni online a așa-numitului format Ramstein, la care participă aproape 50 de țări, Ucraina le-a cerut aliaților să-îi trimită urgent 300 de rachete interceptoare Patriot din stocurile existente, înainte ca Rusia să intensifice atacurile asupra orașelor și infrastructurii energetice în această iarnă. Lista prezentată mai cuprinde 500 de rachete aer-aer care pot intercepta rachete de croazieră, sisteme portabile de apărare antiaeriană și 2 miliarde de dolari pentru drone.
Totodată, Ucraina are nevoie de linii de producție separate pentru drone și rachete balistice. Zelenski a declarat că 67 de companii ucrainene lucrează la sisteme capabile să intercepteze drone cu propulsie cu reacție, deși doar între trei și cinci dintre acestea au demonstrat rezultate.
De asemenea, Kievul a solicitat permisiunea SUA de a fabrica sisteme antibalistice și interceptoare. În luna iulie, Donald Trump a afirmat că Washingtonul va autoriza producția ucraineană de interceptoare Patriot, însă ulterior a părut să revină asupra acestei poziții.
Totuși, secretarul de Stat Marco Rubio a declarat săptămâna trecută că negocierile privind acordarea licenței sunt în continuare în desfășurare. Chiar dacă se ajunge la un acord, experții estimează că demararea producției ar necesita cel puțin un an.
Scopul Moscovei nu este capitularea
Campania de atacuri aeriene nu trebuie să forțeze Kievul să capituleze pentru a impune costuri strategice. Efectul său imediat este acela de a face viața de zi cu zi cât mai complicată, mai puțin sigură și mai costisitoare.
Atunci când trenurile se opresc, depozitele ard, magazinele se închid, iar angajații petrec ore întregi în adăposturi, Rusia provoacă daune fără a avansa pe teren. Obligând Ucraina să consume interceptoare și să-și concentreze apărarea aeriană în jurul capitalei, Moscova reduce resursele disponibile pentru protejarea altor orașe, a infrastructurii și a frontului.
Campania aeriană a provocat deja victime în rândul civililor, a perturbat transporturile, a afectat logistica comercială și a obligat Ucraina să-și regândească sistemul de avertizare.
Combaterea acesteia va necesita mai mult decât rachete Patriot. Ucraina are nevoie de interceptoare antidronă mai ieftine, de depozite dispersate, de rute de tranzit alternative, de mai multe adăposturi și de avertizări precise din punct de vedere geografic, care să prevină situația în care o singură dronă paralizează un oraș cu milioane de locuitori, conchide Kiev Post.
T.D.
Rechinul care poate trăi 400 de ani e cel mai longeviv vertebrat cunoscut de pe Pământ. Cum reușește să-și păstreze vederea atât de mult timp
Ce așteaptă Trump de la congresul republican
Demonstrat științific: Afinele, dar și strugurii ajută la arderea grăsimilor! Dar știi cum acționează?
Atacant de la Rapid, propus la FCSB: Răspunsul roș-albaștrilor
