Preşedintele Nicuşor Dan a declarat, joi, că Parlamentul este de vină pentru decizia Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, care a decis că o hotărâre a Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) din România nu este compatibilă cu legislația europeană.
Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a decis că o hotărâre a Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) din România, care a extins aplicarea prescripției în dosarele penale pentru perioada 2014-2018, nu este compatibilă cu legislația europeană.
Mai exact, CJUE a stabilit că decizia ICCJ din 2022, prin care anumite dosare de fraude grave puteau fi închise din cauza prescripției, nu trebuie aplicată în cauzele penale care sunt încă pe rolul instanțelor.
Deși instituția condusă de Lia Savonea a emis o hotărâre care nu este compatibilă cu legislația europeană, președintele Nicușor Dan a spus că Parlamentul e de vină pentru această situație.
”Un lucru care trebuie spus este că vina principală pentru această situaţie revine Parlamentului. Noi am avut o decizie a Curţii Constituţionale, care trebuia urmată într-un termen constituţional, dacă nu mă înşel, de 45 de zile (..) trebuia o corecţie legislativă care nu s-a întâmplat în nişte ani de zile. Ăsta este punctul de la care am plecat”, a spus preşedintele Nicuşor Dan, despre decizia CJUE.
El a precizat că, mai departe, dreptul nu este o ştiinţă exacta iar actul de justiţie înseamnă să pui în balanţă nişte principii de drept.
”Curtea de Justiţie a avut opinie, Înalta Curte a avut opinie. Azi sau ieri, Curtea de Justiţie a Uniunii a venit să clarifice această chestiune. Deciziile Curţii de Justiţie ale Uniunii Europene sunt obligatorii, vor fi respectate în România”, a mai spus şeful statului.
Ce înseamnă prescripția?
Prescripția înseamnă că, după trecerea unei anumite perioade de timp prevăzute de lege, o persoană nu mai poate fi trasă la răspundere penală pentru o faptă, chiar dacă aceasta a fost comisă.
Problema apărută în România a fost legată de faptul că, între 2018 și 2022, regulile privind întreruperea prescripției au fost neclare, după două decizii ale Curții Constituționale.
De unde a pornit problema?
În 2018, Curtea Constituțională a eliminat o prevedere din Codul Penal privind cazurile în care termenul de prescripție putea fi întrerupt. O nouă reglementare a apărut abia în 2022.
În mai 2022, Curtea Constituțională a stabilit că, în această perioadă, nu au existat reguli clare privind întreruperea prescripției.
Ulterior, Înalta Curte a decis că această situație trebuie aplicată nu doar faptelor comise între 2018 și 2022, ci și celor săvârșite între 2014 și 2018. Această interpretare a dus la închiderea sau posibilitatea închiderii unor dosare de fraudă și evaziune fiscală.
Ce a spus CJUE
CJUE consideră că această extindere decisă de ICCJ poate duce la situații în care fraude grave care afectează bugetul Uniunii Europene rămân nepedepsite.
Instanța europeană a spus că România trebuie să aibă reguli de prescripție care să permită anchetarea și pedepsirea eficientă a fraudelor împotriva fondurilor europene.
Prin urmare, instanțele române trebuie să nu aplice decizia ICCJ din 2022 în dosarele aflate încă în judecată, atunci când aceasta ar împiedica sancționarea unor fraude grave.
Ce se întâmplă cu dosarele deja închise
CJUE a precizat că hotărârile definitive, pentru care nu mai există căi de atac, nu trebuie redeschise.
Cu alte cuvinte, dacă o persoană a fost achitată sau dosarul său a fost închis definitiv pe baza deciziei ICCJ din 2022, acea hotărâre rămâne valabilă.
În schimb, dacă un dosar este încă în procedură de apel sau recurs, el nu este considerat definitiv și poate fi analizat prin prisma deciziei CJUE.
