Un proiect de lege depus încă în 2023 a provocat o dezbatere publică după ce a ajuns pe ordinea de zi a Camerei Deputaților, în condițiile în care Ziua Drapelului Național există deja, prin lege, din 1998. Inițiatorul proiectului, generalul Mircea Chelaru, s-a declarat surprins că proiectul a ajuns acum în atenție și a explicat de ce a considerat că este nevoie de o nouă lege a Tricolorului.
Proiectul a fost adoptat tacit de Senat încă din 2023, iar dacă va fi aprobat de deputați, ar introduce obligații pentru autorități, școli și instituții media, dar și sancțiuni pentru nerespectarea lor.
Una dintre cele mai controversate prevederi îi vizează pe oficialii care participă la ceremonia de Ziua Drapelului. Aceștia ar putea fi amendați cu până la 10.000 de lei dacă refuză să sărute drapelul, prevedere despre care liderul deputaților UDMR, Csoma Botond, a scris pe Facebook că îi amintește de nazism şi comunism.
Proiectul prevede și amenzi de până la 20.000 de lei pentru posturile de radio și televiziune care nu alocă cel puțin 30 de minute din program pentru marcarea Zilei Drapelului, dar și amenzi de până la 30.000 de lei dacă autorităţile locale nu stabilesc un loc public denumit „Piaţa Tricolorului”, în termen de 45 de zile de la promulgarea legii.
Un general surprins
Mircea Chelaru a declarat pentru Digi24.ro că a fost surprins că discuția a ajuns acum în spațiul public și că nu a fost înștiințat mai întâi de conducerea Camerei Deputaților, deși în trecut a făcut mai multe demersuri pentru a supune proiectul la vot.
"Am fost surprins și nu înțeleg de ce s-a readus tocmai acum în discuție proiectul de Lege. Legea din 1998 era venită dintr-un reflex al unei societăți care s-a încheiat. Era de tip Stalin și nu prevedea obligativitatea organizării de ceremonii în spațiul public.
Pe când eram la conducerea Marelui Stat Major am elaborat ceremonialul militar. Am vrut să se permanentizeze. Am dat ordin ca toți comandanții garnizoanelor din orașe să apeleze consiliile locale prin primari, să se adune și consiliile să genereze un loc unde să se facă acest ceremonial. Unde să se numească Piața Tricolorului. Am făcut structura ceremonialului, care datează dîn 2000. Un regulament militar nu are putere de extindere asupra societății civile. Am vrut să transform Ziua Tricolorului din una enclavizată în structurile militare, în una națională, să o oferim poporului român", a spus generalul.
Cine trebuie neapărat să sărute tricolorul
Chelaru a explicat că prin actualul proiect vrea să extindă ceremoniile la nivelul fiecărei primării. El a adăugat că elevii nu vor fi aduși de acasă pentru a marca Ziua Tricolorului, în cazul în care anul școlar se încheie înainte de 26 iunie (n.red. anul școlar 2026-2027 se încheie pe 18 iunie).
Întrebat despre cine trebuie mai exact să sărute tricolorul, generalul a explicat: „Numai oficialii care trebuie să participe la ceremonie. Am avut un primar care a fost președinte (n.red. Iohannis), a refuzat să vină la ceremonia drapelului și a refuzat să-l ridice. Am văzut oameni ai căror edili, care au ieșit fără eșarfa românească, au refuzat să onoreze tricolorul. În țara mea creștin ortodoxă, nerespectând elementele constituționale, trebuie să lăsăm nesancționată atitudinea?”
Întrebat despre evenimentele la care participă Călin Georgescu și sunt oameni cu steaguri pe care este lipită poza fostului candidat la prezidențiale, deputatul a declarat că este „o blasfemie”.
El a refuzat să comenteze declarațiile liderilor UDMR. „Nu comentez aberații.”
Chelaru a declarat că e dispus să renunțe la formele de penalizare prevăzute în lege, dacă toate unitățile teritorial-administrative vor organiza ceremonii pe 26 iunie.
Proiectul AUR, pe agenda Camerei Deputaților
Propunerea legislativă a fost depusă în Parlament în septembrie 2023 și este semnată de parlamentari AUR, dar și de parlamentari PSD, PNL, reprezentanți ai minorităților și neafiliați.
Proiectul a trecut tacit de Senat, ca urmare a depășirii termenului de adoptare. În Camera Deputaților, propunerea a primit un aviz favorabil de la Comisia Juridică și unul negativ de la Comisia pentru Învățământ, ambele în 2025.
Comisiile de administrație și de apărare, care sunt comisiile raportoare, nu au întocmit însă raportul asupra proiectului.
Cu toate acestea, propunerea a fost inclusă pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputaților pentru ședințele din 8 și 9 septembrie, „sub rezerva depunerii raportului”.
Ce prevede proiectul
Inițiatorii propun ca 26 iunie să fie declarată Ziua Drapelului Național al României și să fie marcată prin ceremonii și evenimente la nivel național.
Proiectul stabilește o serie de obligații pentru instituțiile publice, școli, unitățile militare, misiunile diplomatice și instituțiile media.
Printre principalele prevederi se numără:
- toate autoritățile publice și instituțiile statului ar urma să organizeze manifestări dedicate Zilei Drapelului;
- televiziunile și posturile de radio, publice și private, ar trebui să aloce cel puțin 30 de minute din program pentru această zi;
- în școli ar urma să fie organizată o ceremonie de ridicare a drapelului la începutul cursurilor;
- în unitățile militare ar urma să aibă loc ceremonii militare;
- ambasadele și consulatele României ar urma să organizeze ceremonii și conferințe dedicate semnificației Drapelului Național;
- în București și în oraşele reședință de județ, ceremoniile publice ar urma să aibă loc în „Piața Tricolorului”.
Ceremoniile naționale ar urma să se desfășoare pe 26 iunie, începând cu ora 11:00.
T.D.
PressOne: Doctoratul lui Pahonțu, analizat de Comisia de etică a UNAP. Șeful SPP a plagiat din lucrările membrilor comisiei care i-a acordat titlul de doctor
A fost creat un îndulcitor fără calorii, de 3.500 de ori mai dulce decât zaharoza, dar care nu afectează glicemia
Răzvan Marin a marcat un gol superb în Liga Campionilor. Cristi Chivu, învins de Jose Mourinho. Rezultatele complete de marți
România importă din China de aproape 13 ori mai mult decât exportă. Ce cumpărăm și ce reușim să vindem
