Un proiect de lege inițiat de AUR şi legat de Ziua Drapelului Național (26 iunie) a ajuns pe ordinea de zi a Camerei Deputaților. Ziua Drapelului Național există deja, prin lege, din 1998.
Ce încearcă să facă proiectul AUR este să modifice și să extindă modul în care este organizată și celebrată această zi, prin noi obligații și sancțiuni.
Proiectul a fost adoptat tacit de Senat încă din 2023, iar dacă va fi aprobat de deputați, ar introduce obligații pentru autorități, școli și instituții media, dar și sancțiuni pentru nerespectarea lor.
Una dintre cele mai controversate prevederi îi vizează pe oficialii care participă la ceremonia de Ziua Drapelului. Aceștia ar putea fi amendați cu până la 10.000 de lei dacă refuză să sărute drapelul, prevedere care liderului deputaților UDMR, Csoma Botond, îi aminteşte de nazism şi comunism.
Proiectul prevede și amenzi de până la 20.000 de lei pentru posturile de radio și televiziune care nu alocă cel puțin 30 de minute din program pentru marcarea Zilei Drapelului, scrie News.ro.
Proiectul AUR, pe agenda Camerei Deputaților
Propunerea legislativă a fost depusă în Parlament în septembrie 2023 și este semnată de parlamentari AUR, dar și de parlamentari PSD, PNL, reprezentanți ai minorităților și neafiliați.
Proiectul a trecut tacit de Senat, ca urmare a depășirii termenului de adoptare. În Camera Deputaților, propunerea a primit un aviz favorabil de la Comisia Juridică și unul negativ de la Comisia pentru Învățământ, ambele în 2025.
Comisiile de administrație și de apărare, care sunt comisiile raportoare, nu au întocmit însă raportul asupra proiectului.
Cu toate acestea, propunerea a fost inclusă pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputaților pentru ședințele din 8 și 9 septembrie, „sub rezerva depunerii raportului”.
Ce prevede proiectul
Inițiatorii propun ca 26 iunie să fie declarată Ziua Drapelului Național al României și să fie marcată prin ceremonii și evenimente la nivel național.
Proiectul stabilește o serie de obligații pentru instituțiile publice, școli, unitățile militare, misiunile diplomatice și instituțiile media.
Printre principalele prevederi se numără:
- toate autoritățile publice și instituțiile statului ar urma să organizeze manifestări dedicate Zilei Drapelului;
- televiziunile și posturile de radio, publice și private, ar trebui să aloce cel puțin 30 de minute din program pentru această zi;
- în școli ar urma să fie organizată o ceremonie de ridicare a drapelului la începutul cursurilor;
- în unitățile militare ar urma să aibă loc ceremonii militare;
- ambasadele și consulatele României ar urma să organizeze ceremonii și conferințe dedicate semnificației Drapelului Național;
- în București și în oraşele reședință de județ, ceremoniile publice ar urma să aibă loc în „Piața Tricolorului”.
Ceremoniile naționale ar urma să se desfășoare pe 26 iunie, începând cu ora 11.00.
„Piața Tricolorului”, obligatorie în municipii
Proiectul prevede ca autoritățile locale să stabilească un spațiu public care să poarte denumirea „Piața Tricolorului”.
Consiliile locale ale municipiilor reședință de județ ar trebui să adopte hotărârile necesare în termen de 45 de zile de la promulgarea legii.
Piața ar trebui să fie amplasată, pe cât posibil, în apropierea sediilor administrației publice locale și să aibă o plăcuță cu noua denumire.
Nerespectarea acestei obligații ar putea fi sancționată cu o amendă cuprinsă între 10.000 și 30.000 de lei.
În Capitală, un astfel de spațiu există deja: Consiliul General al Municipiului București a atribuit în 2000 denumirea „Piața Tricolorului” esplanadei din fața Cercului Militar Național.
Oficialii ar trebui să sărute drapelul
Una dintre prevederile care au stârnit controverse se referă la ceremonia de ridicare a Drapelului Național.
După binecuvântarea steagului de către preot, oficialitățile prezente ar urma să se așeze în linie și să sărute, pe rând, Drapelul Național, în ordinea protocolară.
Proiectul stabilește inclusiv că preotul militar sau ierarhul bisericesc trebuie să sărute pânza drapelului în cadrul ceremoniei.
Refuzul unui oficial de a respecta această prevedere ar fi sancționat cu amendă între 5.000 și 10.000 de lei.
Proiectul mai prevede că refuzul explicit sau sustragerea voluntară a unui reprezentant al unei autorități publice de la participarea la ceremonia oficială ar constitui abuz în serviciu și ar fi sancționat potrivit legii penale.
Amenzi și pentru televiziuni
Inițiativa AUR introduce sancțiuni și pentru instituțiile media.
Posturile de radio și televiziune, publice și private, ar trebui să aloce cel puțin 30 de minute din grila de programe, pe parcursul zilei de 26 iunie, pentru marcarea Zilei Drapelului.
Nerespectarea acestei obligații ar putea fi sancționată cu amendă între 10.000 și 20.000 de lei. Constatarea acestei contravenții ar urma să fie făcută de CNA.
De asemenea, persoana responsabilă de menținerea în stare corespunzătoare a Drapelului Național arborat în „Piața Tricolorului” ar putea primi o amendă între 1.000 și 2.500 de lei dacă drapelul este deteriorat.
UDMR critică proiectul
Liderul deputaților UDMR, Csoma Botond, a criticat proiectul și a anunțat că formațiunea nu îl va susține.
„Sărutarea drapelului la comandă, sub amenințarea unei amenzi? Asta este ceea ce inițiativa AUR dorește să se prevadă în lege”, a scris Csoma Botond, pe Facebook.
Deputatul UDMR a comparat prevederile proiectului cu practici de impunere a unor gesturi publice de loialitate din regimurile totalitare.
„Naziștii cereau ca oamenii să-și dovedească public supunerea față de putere prin salutul obligatoriu cu brațul ridicat și jurământul de loialitate. În perioada comunistă, partidul de stat ne spunea cum să sărbătorim, ce să privim și când să aplaudăm. Acum s-ar dori readucerea aceleiași mentalități”, a scris el.
„Comunitatea maghiară din România se simte acasă. Nu acceptăm ca noi sau oricine altcineva să fie obligat să-și dovedească dragostea față de țară printr-un sărut dat la comandă. UDMR nu va vota în favoarea acestui proiect de lege și solicită tuturor partidelor parlamentare să nu susțină adoptarea acestuia”, a transmis Csoma Botond.
Proiectul urmează să fie dezbătut și votat în Camera Deputaților, care este for decizional.
Un cercetător de 27 de ani demisionează de la Anthropic: AI ne-ar putea ucide pe toți până la sfârșitul deceniului
Viața neștiută a lui Erling Haaland: De la tăiat lemne la rulotă de peste 100.000 de euro
Primul RMN pentru nou-născuți din România a ajuns la Spitalul Marie Curie. Tehnologia există în doar câteva centre din Europa
Ziua 1660 Ucraina lovește la 3.000 km de graniță, în inima gazelor din Siberia. Apărarea Kievului rămâne fără rachete. Trump insistă că Putin vrea un acord
