Premierul interimar Ilie Bolojan anunță că centrala nucleară de la Cernavodă mai poate funcționa doar vreo 4-5 zile în condițiile actuale, dacă nivelul Dunării continuă să scadă cu 1 până la 3 centimetri pe zi.
Autoritățile încearcă să mențină debitul pe brațul Dunării din care este preluată apa necesară pentru răcirea centralei, inclusiv printr-o intervenție de urgență cu patru barje, care a fost amânată deja de două ori şi ar putea avea loc, în sfârşit, azi.
Vestea bună cu care vine Bolojan este că, în orele de seară, consumul de energie a scăzut cu aproximativ 200-300 de megawați, față de o zi normală din aceeași perioadă a anului trecut, iar premierul le-a mulțumit românilor pentru că au răspuns apelului autorităților în acest sens. Bolojan practic a confirmat datele anunţate aseară de Translectrica.
Autoritățile încearcă să crească debitul spre Cernavodă
Într-un interviu acordat vineri dimineaţă RFI România, că nivelul apei în zona de captare a centralei de la Cernavodă este deja la un nivel critic.
„Astăzi avem un nivel al Dunării în zona de unde se trage apa pentru răcire care ne asigură o funcționare de patru-cinci zile, dacă debitele vor scădea în continuare cu unu, doi, trei centimetri pe zi”, a afirmat premierul.
Pentru a preveni agravarea situației, autoritățile încearcă să redirecționeze o parte din debitul Dunării către brațul care alimentează centrala cu apă de răcire.
„Ceea ce facem în aceste zile este să depunem eforturi pentru ca să încercăm să direcționăm, prin măsuri de criză - dragaj, scufundarea unor barje, eliminarea unor obstacole naturale - în aşa fel încât, chiar dacă scade debitul Dunării la intrarea în ţară, pe braţul care aprovizionează centrala de la Cernavodă cu apă de răcire, să avem un debit mai mare”, a explicat Bolojan.
În sfârşit, se scufundă barjele. Vor forma două praguri artificiale
Administrația Națională „Apele Române” continuă operațiunea de scufundare controlată a patru barje încărcate cu pietre.
Primele două urmează să fie amplasate la aproximativ 500 de metri de intrarea în brațul Bala, iar celelalte două în amonte, într-o poziție oblică față de direcția curentului.
Barjele vor forma două praguri artificiale, care ar trebui să favorizeze redirecționarea unei părți din debit către Dunărea Veche și să limiteze scăderea nivelului apei în zona Cernavodă.
Potrivit ANAR, ultima dintre cele patru barje a fost încărcată și pregătită pentru scufundarea controlată.
Fiecare barjă a fost încărcată cu rocă până la un pescaj de 1,9 metri, iar scufundarea se va face prin inundarea camerelor etanșe. Fiecare operațiune este estimată să dureze între trei și patru ore.
Operațiunea a fost însă amânată de două ori până acum din cauza curenților „extrem de puternici” și a complexității intervenției.
Dunărea a ajuns la un nou minim istoric
Situația hidrologică este deosebit de dificilă. Debitul Dunării la intrarea în România a ajuns vineri la 1.400 de metri cubi pe secundă, un nou minim istoric. Potrivit prognozei Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor, valoarea este estimată să se mențină pe parcursul întregii săptămâni.
La Cernavodă, nivelul Dunării este în prezent de -220 de centimetri și este prognozat să ajungă la -230 de centimetri pe 13 august.
Asta înseamnă o scădere de aproximativ 10 centimetri în următoarele șase zile, respectiv o medie de unul până la doi centimetri pe zi.
În aceste condiții, nivelul apei disponibile pentru sistemul de răcire al centralei de la Cernavodă reprezintă un punct critic urmărit de autorități.
Bolojan: Un proiect gata făcut a stat prin sertare
Premierul interimar a afirmat că situația actuală putea fi prevenită sau măcar limitată dacă un proiect destinat stației de pompare de la Cernavodă ar fi fost implementat în urmă cu câțiva ani.
Potrivit lui Bolojan, proiectul are studiul de fezabilitate și documentele necesare, însă nu a fost pus în aplicare din cauza problemelor de finanțare și a unor opoziții legate de mediu.
„Suntem în situaţia în care, pentru a avea un nivel al apei la staţia de pompare de la Cernavodă, avem un proiect gata făcut care ar însemna o lucrare în zona respectivă, dar care, pentru că era o problemă de finanţare, pentru că mai avea nişte opoziţii pe componente de mediu, nu i s-a dat drumul, deşi are toate documentele făcute, are studiul de fezabilitate făcut, dar, la Ministerul Transporturilor, a stat prin sertare de doi-trei ani de zile”, a declarat Bolojan.
Premierul a recunoscut că autoritățile au avut o abordare mai degrabă reactivă decât preventivă în fața unor situații de urgență.
„Dar asta înseamnă să treci peste rezistenţe, să faci proiecte ale căror rezultate se văd peste doi-trei ani de zile, să îţi asumi răspunderi şi să găseşti finanţare pentru proiectele de bază. Nu s-a făcut asta şi acum. Într-adevăr, achităm nota de plată şi ne comportăm reactiv şi trebuie să învăţăm din asta”, a afirmat premierul.
Consumul de energie a scăzut cu până la 300 MW seara
Bolojan a mai anunțat că autoritățile au observat o reducere a consumului de energie electrică în orele de seară, de aproximativ 200-300 de megawați față de o zi normală din aceeași perioadă a anului trecut.
Premierul le-a mulțumit românilor pentru reducerea consumului, în contextul apelurilor autorităților de a limita utilizarea energiei în perioadele de vârf.
Situația de la Cernavodă este monitorizată permanent, iar autoritățile încearcă să mențină condițiile hidrologice necesare funcționării centralei pe fondul secetei severe și al nivelurilor excepțional de scăzute ale Dunării.
Horoscop zilnic: 7 august
„Văduvele negre”: Femei acuzate că se căsătoresc cu soldați ruși pentru a încasa despăgubiri după moartea lor
Românii și-au redus voluntar consumul de energie cu aproximativ 300 MW în intervalul orar 20 - 22
FCSB, negocieri aprige pentru un transfer: "Au cerut 4 milioane de euro"
