România află vineri, 31 iulie, dacă agenția Fitch îi păstrează ratingul în categoria recomandată investițiilor sau îl coboară la „junk”. Consultantul financiar Adrian Negrescu avertizează că decizia a devenit tot mai greu de anticipat, pe măsură ce criza politică s-a prelungit, iar perspectiva unui guvern stabil s-a îndepărtat.
„Vineri va fi o zi decisivă pentru România. Agenția Fitch urmează să anunțe dacă coboară ratingul României la categoria junk. E o decizie pe muchie de cuțit, în ultima perioadă șansele de retrogradare crescând pe măsură ce criza politică s-a adâncit”, afirmă Adrian Negrescu într-o postare pe Facebook.
România are în prezent ratingul BBB-, ultima treaptă din categoria recomandată investițiilor, cu perspectivă negativă. Fitch a avertizat deja că finanțele publice slabe și incertitudinea politică pot pune în pericol planul de reducere a deficitului.
Negrescu spune că, în urmă cu doar o lună, experții străini priveau blocajul politic de la București ca pe o criză temporară, care urma să fie rezolvată rapid. Dar, între timp, percepția s-a schimbat.
„Până acum o lună, experții străini priveau criza politică de la București ca pe o «ploaie de vară», o criză soft pe care o evaluau cu un risc mediu, convinși fiind că politicienii vor rezolva rapid problema. Timpul a trecut și, din păcate, indecizia de pe scena politică s-a accentuat, iar temerile experților au crescut, mai cu seamă că ideea alegerilor anticipate a trecut în prim-plan. Pentru experții din agențiile de rating, asta înseamnă, în esență, o prelungire a indeciziei politice, a disoluției autorității guvernamentale, cu riscul de a deraia de la angajamentele privind reducerea deficitului bugetar”, spune Negrescu.
Deficitul a scăzut, dar Fitch se uită la ce urmează
România vine totuși cu un argument important în fața Fitch: deficitul bugetar s-a redus puternic în prima jumătate a anului. La șase luni, acesta a ajuns la aproximativ 41 de miliarde de lei, echivalentul a 2% din PIB, față de 69,8 miliarde de lei și 3,64% din PIB în aceeași perioadă a anului trecut.
„Decizia agenției Fitch a devenit una impredictibilă, în ciuda rezultatelor salutare ale Ministerului Finanțelor în privința reducerii deficitului bugetar. Deși execuția bugetară pe primul semestru arată o îmbunătățire reală, experții agențiilor de rating se întreabă, în esență, dacă traiectoria pozitivă va putea fi menținută și în a doua parte a anului.”
Consultantul atrage atenția că reducerea deficitului nu a venit doar dintr-o disciplină bugetară mai bună. România a funcționat aproape tot primul trimestru fără buget aprobat, inflația a fost peste nivelul estimat, iar unele investiții finanțate din surse naționale au fost reduse.
„Cheltuielile de capital finanțate național au fost reduse, ceea ce a influențat în sens pozitiv deficitul, dar a slăbit calitatea creșterii”, spune Negrescu.
Datoria publică depășește estimările, legea salarizării poate adăuga alte miliarde la cheltuieli
O altă problemă urmărită de Fitch este creșterea datoriei publice. Planul fiscal convenit cu instituțiile europene prevedea o datorie de 58,5% din PIB în 2026 și de 60,6% în 2027. Cele mai recente estimări ale Comisiei Europene indică însă 61,6% în 2026 și 63,4% în 2027.
„Diferența persistentă de aproximativ 3 puncte procentuale din PIB afectează percepția agențiilor de rating legată de stabilizarea datoriei pe termen mediu”, avertizează consultantul.
Această abatere contează pentru că România trebuie să se împrumute constant pentru a-și acoperi deficitul și pentru a refinanța datoria existentă. Orice semnal că datoria nu poate fi stabilizată crește riscul perceput de investitori.
În plus, un nou motiv de îngrijorare îl reprezintă viitoarea lege a salarizării din sectorul public.
„Dacă este adoptată în forma discutată în mass-media, ar adăuga permanent aproximativ 12 miliarde de lei pe an la cheltuieli începând cu 2027, adică circa 0,6% din PIB”, spune Negrescu.
Iar această creștere ar trebui acoperită prin taxe mai mari, reduceri de cheltuieli în alte domenii sau împrumuturi suplimentare.
Mai mult, dacă Guvernul ar ceda integral presiunilor sindicale, factura ar putea fi și mai mare: „Se poate ajunge la un plus de 20 de miliarde de lei la factura salariilor bugetare, ceea ce riscă să facă ținta de deficit din 2027 aproape imposibil de atins.”
Promisiunile de reducere a taxelor sporesc neîncrederea
Fitch, Moody’s și S&P urmăresc și promisiunile politice privind reducerea fiscalității, într-un moment în care România are nevoie de venituri suplimentare pentru a-și echilibra bugetul.
„O asemenea decizie, de reducere a fiscalității fără studii de impact, fără ca economia să poată să compenseze eventualele pierderi financiare ale statului, reprezintă un motiv pentru care neîncrederea agențiilor în situația de la București s-a accentuat în această vară”, spune Negrescu.
Potrivit acestuia, Ministerul Finanțelor și BNR au încercat să le transmită agențiilor că aceste promisiuni au mai ales rol electoral și șanse reduse de a fi aplicate.
Totuși, spune analistul, „Joaca de-a promisiunile cu iz electoral” nu mai este privită fără rezerve, într-un context în care România nu are un guvern stabil și o majoritate clară care să garanteze continuarea consolidării fiscale.
Cele patru variante ale Fitch
Negrescu spune că Fitch are patru opțiuni: menținerea ratingului BBB- cu perspectivă negativă, menținerea ratingului și plasarea României pe lista de supraveghere pentru retrogradare, coborârea la BB+ cu perspectivă stabilă sau retrogradarea la BB+ cu perspectivă negativă.
Există și posibilitatea ca agenția să amâne o decizie dură, bazându-se pe reducerea deficitului din primul semestru și pe faptul că piețele financiare au rămas relativ calme.
„Agențiile de rating evită, în general, ca deciziile lor să ducă la ieșiri masive de capital din țările vizate”, arată consultantul.
O retrogradare din partea Fitch nu ar scoate automat România din toți indicii internaționali dedicați statelor cu rating recomandat investițiilor. Ar crește însă puternic riscul ca S&P și Moody’s să adopte aceeași decizie.
„Iar pentru România asta ar însemna o criză majoră, cu potențial de tsunami economic”, avertizează Negrescu.
Mesajul transmis de Fitch va conta aproape la fel de mult ca ratingul propriu-zis. Agenția va evalua dacă România poate stabiliza datoria, dacă reducerea deficitului va continua după 2026 și dacă există capacitatea politică de a aplica măsurile promise.
„Orice mișcare negativă ar avea consecințe directe asupra costului de finanțare al statului, asupra băncilor și, în final, asupra economiei reale”, conchide Adrian Negrescu.
Potrivit ministrului de Finanțe, Alexandru Nazare, pe 31 iulie urmează decizia Fitch, pe 7 august evaluarea Moody’s, iar pe 2 octombrie este programată următoarea evaluare S&P.
Un urs a ajuns pe unul dintre cele mai circulate bulevarde din Sibiu și în curtea unui colegiu
Manuel Neuer, anunț despre retragerea din fotbal
Legea care permite reducerea temporară a accizei la motorină a trecut de Parlament. Bogdan Ivan: Prețurile la pompă ar trebui să scadă
Ziua 1617 Ucraina a lovit o rafinărie strategică pentru Rusia și atacă din nou Wildberries. Zelenski se întoarce de la Washington cu licențe pentru Patriot. Trump își trimite emisarii la Kiev
