Regula SMART e în principiu regula de bază pentru orice obiectiv stabilit într-un proiect. Te ajută să stabilești cât mai clar și realist ce vrei să obții prin proiectul propus.
Am mai menționat acest aspect într-un alt articol despre PNRR, la prima analiză efectuată de către Bruxelles.
SMART
S – Specific/concret/clar
M – Measurable/măsurabil/cuantificabil
A – Achievable/să poată fi atins/realist
R – Relevant/realizabil
T – Time-bound/încadrat în timp
Pe 31 mai 2021, România a depus a doua variantă a PNRR, care din nou s-a întors cu recomandări. Da, PNRR nu poate fi respins, de așa natură e conceput Mecanismul de Redresare și Reziliență la nivel european. Prin urmare, de fiecare dată când trimitem planuri incoerente la Comisia Europeană, ei ni le trimit înapoi cu niște adnotări. Adică acum suntem în perioada de evaluare, momentul acela în care se cer o grămadă de clarificări.
Dar trebuie să spun clar că solicitările de clarificări fac parte din procesul de evaluare și se întâmplă în orice proiect. Problema la PNRR este că e scris în întregime de presupuși profesioniști și, totuși, ni se cer clarificări pe lucruri elementare.
Duminică, ministrul Cristian Ghinea a fost întrebat cum s-a ajuns la costul de 133.000 euro pentru un training/persoană. Răspunsul a fost că va trebui să discute și el, la rândul lui, cu ai săi colegi pentru a verifica acest aspect și pentru a verifica ce cuprinde mai exact acest cost, existând posibilitatea să fie mai multe componente cuprinse.
Fiind din seria „ce a vrut să spună autorul”, îmi permit eu o traducere: este posibil ca domnul Ghinea să nu fi citit PNRR. Nu știe ce i-au trimis colegii și nu știe că există multiple pasaje inadecvate în acest plan. Eu aș spune că asta se numește neglijență.
În ultimul articol atrăgeam atenția asupra faptului că PNRR este un proiect de clasa a 12-a de 142 de pagini. Singura diferență dintre planul trimis inițial și cel trimis pe 31 mai este numărul de pagini. Motiv pentru care Comisia Europeană a avut un feedback deloc plăcut pe marginea documentului trimis.
HotNews a publicat un articol în care prezintă o parte din documentele obținute de la Bruxelles în care sunt evidențiate elementele care necesită clarificări. Formulez în acest mod ca să nu spun direct că am trimis de data aceasta 1.350 de pagini de maculatură inadecvată și nu doar 142.
Sau copy-paste. De curând, Europa Liberă România a publicat un articol în care arăta că strategia pentru turism este copiată din Strategia Națională a României pentru Dezvoltarea Turismului 2019-2030.
Sigur, dacă strategia este una bună, nu este neapărat greșit că se ține cont de ea. Problema e că nu am fost capabili să adunăm o mână de oameni pricepuți care să scrie un plan bine pus la punct, fără să fie nevoie să dăm copy-paste. Ce spune asta despre cei care sunt responsabili de PNRR?
Nu există referiri la Strategia Națională a României pentru Dezvoltarea Turismului 2019-2030 în această parte a textului. Corect era „conform strategiei….”. Întâlnim o formulare de genul acesta câteva pagini mai jos, dar foarte vagă.
De asemenea, cred că nici celor de la Alianța pentru Turism nu le-a picat bine să observe că o frază din articolul lor a fost preluată în PNRR:
Dar aici este vorba doar despre o frază, ar fi culmea să ne legăm de mărunțișuri de genul acesta.
Pe de altă parte, în mai toate proiectele europene pe care le-am scris, mi s-a cerut în mod obligatoriu să menționez sursa datelor folosite. Tocmai de aceea, mi-ar fi rușine să trimit la Comisia Europeană un plan care conține fraze copiate din Regulamente Europene, fără să fac trimiterea la sursă:
Totodată, pare că și articolele de pe Internet au fost o sursă de inspirație. În data de 27 februarie 2019, HotNews a publicat un articol despre concluziile Comisiei Europene din Raportul de țară pentru România privind sistemul de sănătate.
Din nou, fără referințe, note de subsol sau alte trimiteri la sursă. Nu aș putea să cataloghez aceste preluări drept plagiat în sensul definiției acestuia. Nici nu am avea pe cine să acuzăm de plagiat, PNRR având foarte mulți autori.
Dar ceea ce scot în evidență aceste scăpări este faptul că acest plan e făcut pe genunchi, pe repede-înainte.
Cristian Ghinea nu l-a citit în întregime, altfel ar fi observat că în anumite părți, capitole și subcapitole există multiple referințe, note de subsol și trimiteri la sursă, pe când în alte părți ale planului, după cum observați în cele prezentate mai sus, nu avem nici o referire. Se pare că nu toți colegii domnului Ghinea sunt profesioniști și în orice caz nu a existat cineva care să centralizeze și care să dea o notă unitară întregului document.
De asemenea, în documentele obținute de Hotnews, Comisia Europeană atrage atenția asupra mai multor neclarități cum ar fi fundamentarea insuficientă sau incompletă a unor costuri, lipsa unor metodologii, puncte de referință, documente justificative sau alte elemente esențiale care să arate coerența și claritatea planului.
Toate aceste solicitări de clarificări demonstrează neatenția și lipsa competențelor celor care lucrează la acest plan. PNRR nu a fost SMART nici în prima variantă trimisă în aprilie și nici în varianta trimisă pe 31 mai.
Mă întreb în continuare cum vom implementa aceste măsuri, într-un timp atât de scurt – până în 2023 – dacă noi nu am fost în stare să scriem profesionist acest plan. Cum putem asigura atingerea tuturor obiectivelor asumate, dacă nu putem aduna o mână de specialiști care măcar să conceapă un plan bine pus la punct?
Știți ce e și mai grav?
Că majoritatea funcționarilor din Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, precum și funcționari din alte ministere, se ocupă numai de PNRR. Au sporuri și salarii mărite pentru că lucrează suplimentar la PNRR.
Asta în timp ce toate celelalte finanțări venite pe fondurile europene generale, adică cele din Cadrul Financiar Multianual, sunt lăsate deoparte. Nimeni nu se mai ocupă de alte proiecte și planuri pentru că toți sunt ocupați să facă un Plan Național de Redresare și Reziliență pe care ni se cer clarificări pentru lucruri elementare.
Așadar, cred că PNRR are nevoie de mult mai multe clarificări decât cele solicitate de Comisia Europeană și tare mi-e teamă ca nu cumva să câștige Marcel Ciolacu pariul propus de Cristian Ghinea.
Autor: Cristina Stîngu, project-e.ro
Află mai multe despre PNRR:
