Au trecut mai mult de 48 de ore de la momentul în care o dronă rusească a lovit un bloc de locuințe din Galați, un oraș din România cu aproape 300.000 de locuitori, și nici președintele SUA sau un alt reprezentant al Casei Albe, chiar de nivel inferior, n-au dat vreun mesaj de susținere pentru țara noastră.
În schimb, a vorbit Vladimir Putin.
Aflat la 100 de kilometri de Izmail, Ucraina, rămâne încă un mister de ce Galațiul a fost luat la țintă de o dronă a Rusiei și de ce autoritățile militare din România nu au doborât-o.
Incidentul arată uriașa vulnerabilitate a sistemelor defensive naționale, dar și a flancului estic al NATO, total nepregătit să facă față amenințărilor lui Vladimir Putin.
Cu câteva zile înainte de criza de securitate de la Galați, în țara noastră a avut loc o amplă dezbatere despre Proiectul Reactoarelor Modulare Mici de la Doicești, un parteneriat SUA-România.
Discuția, rapid politizată, a fost dacă autoritățile de la București trebuie să investească între 6 și 7 miliarde de euro în acest proiect sau mai bine se ocupă de finalizarea reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă.
Mai multe voci din rândul opiniei publice, care susțineau proiectul, argumentau că investiția trebuie făcută pentru a consolida „parteneriatul strategic” cu SUA.
Dar e greu pentru un observator obiectiv să nu remarce faptul că, de la reîntoarcerea lui Donald Trump la Casa Albă, nu mai există niciun „parteneriat strategic” între SUA și România.
Ostilitate față de România
Președintele SUA este perfect aliniat cu Vladimir Putin și, într-un an și jumătate de la preluarea mandatului, a făcut tot posibilul să slăbească alianța NATO și să creeze un context favorabil unei victorii a Rusiei în Ucraina.
Pentru reîmprospătarea memoriei, dăm câteva exemple despre stadiul parteneriatului strategic: JD Vance a atacat dur România la conferința de securitate de la Munchen, în condițiile în care țara noastră tocmai fusese victima unui atac hibrid al Kremlinului, care deraiase procesul electoral de la finalul anului 2024.
De asemenea, Pentagonul a retras peste 1.000 de militari din România, în condițiile unui război la graniță care reprezintă o amenințare existențială pentru NATO și Uniunea Europeană.
Să amintim aici și blocarea programului Visa Waiver, fără nicio explicație oficială, la scurt timp după ce Donald Trump și-a preluat atribuțiile de președinte al SUA, deși România îndeplinise toate condițiile, iar fosta administrație avizase procedura.
După 1990, nicio administrație americană nu a fost atât de ostilă României cum e cea a lui Donald Trump. Nu e vorba de oamenii zdraveni la cap din Congresul SUA, din Departamentul de Stat și chiar de personalități din domeniul afacerilor care au investit în țara noastră, ci doar de atitudinea președintelui american care e extrem de vizibilă, deși nimeni nu vorbește despre ea.
Această ostilitate are o explicație logică, documentată și neplăcută - alinierea lui Trump cu interesele lui Putin.
Pro-americani la ordinul Kremlinului
Un puternic argument pentru enunțul de mai sus este rapiditatea cu care rețelele de influență ale Kremlinului din România au trecut de la atacurile și propaganda împotriva SUA, manifestate în perioada în care administrația Joe Biden îi ajuta masiv pe ucraineni cu armament și bani, condamnându-l public pe Vladimir Putin pentru invadarea țării vecine, la pro-americanismul trucat, afișat odată cu revenirea lui Donald Trump la Casa Albă.
De la oameni politici, cum ar fi Victor Ponta sau George Simion, până la ultimii propagandiști pro-ruși care au infectat rețelele sociale, toți au devenit, peste noapte, mari susținători ai Americii.
Dar hârtia de turnesol a ipocriziei a indicat și cât de contaminate sunt instituțiile și agențiile din România cu persoane manevrate de Kremlin.
De la revenirea lui Trump la Casa Albă, pe mai multe canale oficiale s-a indus în societate mesajul „importanței parteneriatului strategic”.
Mai mult, elita politică a României a început să facă sluj în fața noii administrații americane, cerșind un semn de bunăvoință de la cel mai corupt președinte american de după cel de-Al Doilea Război Mondial. Bineînțeles că semnul nu a venit.
Dacă va veni vreodată, va fi doar atunci când Donald Trump nu va mai avea nicio influență în politica americană, neutralizat de alegerile intermediare din noiembrie, încercând să arate că mai are un cuvânt de spus și-l mai bagă cineva în seamă. Asta ar însemna, în realitate, o nouă umilință pentru România.
Probleme pentru Trump și Putin
Parteneriatul strategic cu SUA s-a oprit în prima secundă în care Donald Trump și-a început, oficial, cel de-al doilea mandat de președinte al SUA.
Nu trebuie uitat nici faptul că România a fost printre puținele state europene care au decis să ajute SUA în conflictul cu Iranul, punând la dispoziție, fără condiții, spațiul aerian, bazele militare, oferind întregul ajutor material și logistic necesar susținerii loviturilor aeriene împotriva Teheranului.
Decizia Parlamentului din luna martie a fost una bună, arătând că țara noastră își respectă obligațiile și atașamentul față de SUA, dar asta nu înseamnă că Donald Trump nu are o atitudine ostilă față de România, una pe care o ascunde cu greu.
„Cine în România spune că aceasta este o dronă rusească?… Nimeni nu poate determina originea atât timp cât nu se realizează o examinare a acestui aparat…”, a declarat Vladimir Putin la câteva ore după explozia de la Galați.
Liderul de la Kremlin a reacționat rapid, dând tonul pro-rușilor din România care au invadat rețelele sociale cu teorii conspiraționiste, care mai de care mai idioate.
Dar în ciuda tuturor vulnerabilităților arătate de NATO și Uniunea Europeană în ultimii patru ani, de la începutul invaziei asupra Ucrainei, nici Putin și nici Trump nu se simt prea bine.
Primul e măcinat de dronele ucrainene care au distrus rând pe rând rafinăriile aflate în raza de 1.000 de kilometri față de graniță. Acum, forțele Kievului au preluat și controlul aerian asupra principalei legături rutiere din sudul Ucrainei, aflată sub ocupația Rusiei, distrugând vehiculele care transportă armament, carburanți și provizii pentru trupele din regiunea Herson și nordul Peninsulei Crimeea.
De asemenea, Rusia a pierdut demult controlul asupra traficului de mărfuri din Marea Neagră, dronele acvatice ale Ucrainei distrugând atât flota militară, cât și petrolierele Rusiei.
O strategie greșită
Deși Donald Trump a oprit orice ajutor militar și financiar acordat Ucrainei, Volodimir Zelenski a reușit să-și dezvolte o întreagă industrie de apărare, adaptată la conflictul modern, pe baza sprijinului Uniunii Europene, Marii Britanii, Canadei, Japoniei, Australiei și altor democrații occidentale.
Președintele american a abandonat orice efort diplomatic de a obține încetarea focului după eșecuri repetate și o poziționare vizibilă de partea Rusiei.
Problemele lui Donald Trump din SUA, în contextul alegerilor intermediare din noiembrie, sunt greu de rezolvat. Cu o susținere publică la un minim istoric și cu primele semne că a început să piardă controlul asupra Partidului Republican, influența sa politică se află într-un puternic declin.
O eventuală victorie, tot mai probabilă, a democraților atât în Camera Reprezentanților, cât și în Senat ar însemna sfârșitul lui Donald Trump, care va rămâne izolat la Casa Albă, cu sabia demiterii deasupra capului.
Strategia prin care președinția și guvernul vor să salveze relația cu Casa Albă a fost și este una greșită, care pune România, în mod repetat, în situații umilitoare.
Cultivarea liderilor politici din America, dar și a celor din alte domenii - investitori, diplomați, experți - care cred cu adevărat în parteneriatul strategic dintre România și SUA trebuie să fie adevăratul obiectiv al Bucureștiului și nu continuarea unei gudurări fără rezultate la picioarele lui Trump.
În plus, e nevoie urgentă ca țara noastră să facă eforturi politice și diplomatice susținute pentru dezvoltarea de parteneriate militare cu Ucraina, Polonia și statele baltice, care înțeleg cel mai bine agresiunea Rusiei și situația din regiune.
Pentru că Donald Trump nu crede în parteneriatul strategic, nu crede în NATO, nu dă doi bani pe Europa și face totul să-l ajute pe „prietenul” lui, Vladimir Putin.
Cu trenul direct la Varna, Sofia și Istanbul, din iunie. Cât costă călătoria
Ziua Copilului la Parlament: Cupa Stelei din 1986, elicoptere, simulatoare de zbor și lecții despre siguranța online
FCSB a dat răspunsul după ce Universitatea Craiova s-a interesat de Ștefan Târnovanu
Țara NATO în care armata obligatorie pentru femei e inevitabilă
