O companie puțin cunoscută, înregistrată la o adresă obscură din Sarajevo și fără un istoric dovedit în proiecte de infrastructură de amploare, este aproape să obțină contracte de peste 1 miliard de dolari pentru un proiect energetic strategic în Balcani, scrie The Guardian într-o investigație amplă.
Compania, AAFS Infrastructure and Energy, este aproape de a primi concesiunea pentru construirea și operarea unei conducte care ar traversa Balcanii și ar permite gazului natural lichefiat adus din Statele Unite să înlocuiască livrările de gaz rusesc.
Un oficial de rang înalt din Bosnia și Herțegovina a descris proiectul, pentru The Guardian, drept posibil „cel mai important proiect de infrastructură” din istoria țării.
Miza este uriașă: reducerea dependenței Bosniei de gazul rusesc, diminuarea influenței lui Vladimir Putin în sud-estul Europei și consolidarea legăturilor energetice cu Statele Unite. Dar felul în care proiectul este conturat ridică întrebări serioase despre transparență, competență și amestecul dintre politica externă americană și interesele unor persoane apropiate de Donald Trump.
O companie fără experiență comparabilă, dar cu legături în cercul Trump
Potrivit The Guardian, AAFS nu are un istoric care să arate că ar fi construit sau administrat proiecte similare. Are însă conexiuni apropiate cu Donald Trump.
Unul dintre reprezentanții companiei este Jesse Binnall, avocat din Washington care a reprezentat familia Trump în dosare politice. Binnall a fost implicat în contestarea rezultatului alegerilor prezidențiale din 2020 și l-a apărat pe Trump, precum și pe Donald Trump Jr., într-un proces legat de asaltul asupra Capitoliului.
Celălalt nume important este Joe Flynn, fratele lui Michael Flynn, fost consilier pentru securitate națională în primul mandat al lui Trump. Și el a fost implicat în campaniile de contestare a victoriei lui Joe Biden în 2020 și a fost consilier în campaniile prezidențiale ale lui Trump din 2020 și 2024.
AAFS a fost înregistrată inițial în Bosnia de Amer Bekan, un antreprenor local care a avut și încercări politice nereușite. Compania a devenit relevantă abia după intrarea partenerilor americani, în 2025. Firma bosniacă este acum deținută de o companie americană cu același nume, înregistrată la o adresă din Washington care corespunde sediului Binnall Law Group.
Proiectul: o conductă strategică pentru gaz american
Proiectul vizat este Southern Interconnection, o conductă care ar conecta Bosnia și Herțegovina la un terminal de gaz de pe coasta Croației. Conducta ar permite accesul la gaz natural lichefiat, inclusiv din Statele Unite, și ar reduce dependența Bosniei de gazul rusesc.
Statele Unite susțin acest proiect de mai multe administrații. În perioada Biden, varianta preferată era ca proiectul să fie administrat de compania de stat de gaze din Bosnia. Planul a fost însă blocat repetat de interesele concurente ale liderilor etnici din țară.
Sub administrația Trump, direcția s-a schimbat. Potrivit The Guardian, oficialii americani au lăsat clar de înțeles liderilor bosniaci că Washingtonul vrea undă verde pentru conducta AAFS.
Departamentul de Stat american a transmis publicației că Southern Interconnection este o prioritate a guvernului SUA de trei administrații și că proiectul va diversifica sectorul energetic al Bosniei, oferind țării mai mult control asupra aprovizionării și reducând dependența de o singură sursă nesigură.
Fără licitație competitivă
Unul dintre cele mai sensibile puncte relevate de investigație este lipsa unei proceduri competitive.
Potrivit The Guardian, în martie, o nouă legislație bosniacă a prevăzut ca AAFS să fie contractorul conductei. Nu a existat o licitație competitivă, procedura obișnuită prin care autoritățile încearcă să se asigure că un contract public ajunge la un ofertant competent și la un preț corect.
Transparency International a avertizat că o asemenea practică, într-o țară cu un nivel ridicat de corupție, poate avea consecințe grave pentru proiecte strategice precum conducta Southern Interconnection.
Și Uniunea Europeană a transmis semnale de îngrijorare. Ambasadorul UE le-ar fi trimis liderilor bosniaci un avertisment privat, cerând consultări cu Bruxellesul în privința schimbărilor de politică energetică, pentru a evita pierderea unor oportunități de integrare și finanțare.
Cât valorează proiectul
O propunere confidențială AAFS văzută de The Guardian estimează costul conductei la 300 de milioane de euro. Alte 900 de milioane de euro ar urma să fie investite în trei centrale electrice.
Finanțarea ar urma să vină din capital privat și împrumuturi, nu direct de la statul bosniac. Documentul nu precizează însă ce câștiguri ar urma să obțină Flynn, Binnall și ceilalți acționari sau parteneri implicați.
Întrebat cine sunt acționarii AAFS, Amer Bekan a indicat numele lui Binnall și Flynn, dar a refuzat să îi identifice pe ceilalți. El a spus că finanțarea ar putea veni de la fonduri de investiții din Statele Unite, fără să ofere mai multe detalii.
Binnall a susținut, pentru The Guardian, că AAFS este „echipa potrivită” pentru proiect, argumentând că nicio altă grupare nu combină prezența locală în Bosnia cu sprijin puternic în America.
Bosnia, între Rusia, SUA și fragilitatea păcii interne
Miza nu este doar economică. Bosnia și Herțegovina rămâne una dintre cele mai fragile construcții politice din Europa, la trei decenii după acordul de pace de la Dayton, care a pus capăt războiului din anii ’90.
Țara este împărțită între comunități etnice și structuri politice complexe, iar orice proiect strategic major poate deveni parte a luptei interne de putere.
The Guardian notează că proiectul conductei nu poate avansa fără o atitudine favorabilă din partea liderului sârbilor bosniaci, Milorad Dodik, un politician ultranaționalist și apropiat de Vladimir Putin, care a fost până recent tratat ca un paria de Washington.
Administrația Biden l-a acuzat pe Dodik de corupție și de folosirea funcției publice pentru acumulare de avere personală. Sancțiunile împotriva lui și familiei sale au fost extinse. Dodik a respins acuzațiile.
După revenirea lui Trump la putere, Dodik a lansat o amplă campanie de lobby pentru a obține sprijin în cercurile trumpiste și pentru ridicarea sancțiunilor. Unul dintre lobbyști a fost Michael Flynn, care a primit 100.000 de dolari pentru o lună de activitate, potrivit The Guardian.
În octombrie, administrația Trump a ridicat sancțiunile împotriva lui Dodik, fără explicații publice detaliate.
Donald Trump Jr. și semnalul politic
Pe 7 aprilie, Donald Trump Jr., care gestionează imperiul de afaceri al familiei Trump, a ajuns la Banja Luka, principalul oraș din entitatea sârbă a Bosniei, pentru un eveniment organizat în onoarea sa.
El nu a menționat direct conducta sau AAFS, dar a vorbit despre avantajele cumpărării de gaz american, pe care le-a descris ca evidente din punct de vedere economic și geopolitic.
La scurt timp după vizita lui Trump Jr., Dodik a indicat că nu va bloca planul AAFS. Acest lucru lasă proiectul foarte aproape de a fi preluat de o companie legată de cercurile apropiate lui Trump.
Un fost ambasador american în Bosnia, Michael Murphy, avertizează însă că liderii americani care îl cultivă pe Dodik „se joacă cu focul”, în condițiile în care acesta urmărește să slăbească sau chiar să rupă arhitectura politică stabilită prin acordul de pace din 1995.
Pentru Bosnia, dilema este mare: are nevoie urgentă de diversificare energetică, mai ales în contextul termenului stabilit de Bruxelles pentru renunțarea la gazul rusesc. Dar riscul este ca dependența de Rusia să fie înlocuită cu o altă formă de vulnerabilitate, față de interese private americane apropiate de puterea politică.
