Comisia Europeană a transmis, joi, câteva zeci de observaţii pe tema Planului Naţional de Redresare şi Reziliență (PNRR) depus de România, care are peste 2.000 de pagini.
Surse apropiate discuţiilor spun că este vorba de o evaluare de etapă, experţii europeni cerând detalii ca parte a procesului de evaluare şi trimitere de clarificari la care se supun toate statele. În plus, se încearcă și negocierea costurilor.
Majoritatea observațiilor se referă la faptul că nu sunt justificate unele costuri, lipsesc unele metodologii de calcul şi că au fost furnizate unele informaţii neclare legate de proiecte.
De exemplu, în ceea ce priveşte sistemul de management al apei, una dintre critici vizează faptul că valorile asumate pentru ţinte sunt, în general, mai mici decât rezultatul calculelor, potrivit Hotnews.
La alte investiţii se precizează că nu sunt furnizate punctele de referinţă şi metodologia de cost.
Un alt reproș adus PNRR depus de România este că nu corespund datele din documentele .xls cu cele din documentele word pentru anumite proiecte, potrivit documentelor obținute de jurnalliștii de la Aleph News. Este vorba, în acest caz, despre renovarea spitalelor.
În ceea ce priveşte Transportul sustenabil, Comisia Europeană menţionează că pe anumite proiecte de transport feroviar nu este clar dacă standardele de costuri includ TVA sau nu şi nu sunt clare explicaţiile furnizate despre modernizarea a 30 de locomotive.
În ceea ce priveşte Fondul pentru Valul Renovării, nu este clar cum se obţine costul total de 1 miliard de euro, întrucât există neconcordanţe între informaţii.
În legătură cu Fondul local pentru tranzitia verde şi digitală, CE menţionează că justificarea costurilor este insuficientă sau lipseşte.
Şi la proiectul România Educată există critici, una dintre acestea vizând faptul că Guvernul trebuie să explice fiecare investiţie, nu grupate.
Un alt exemplu este că România a cerut bani prin PNRR pentru a renova terapia intensivă pentru nou-născuți. În documentul word sunt ceruți 80 de milioane de euro pentru asta, dar în documentul .xls anexat aceluiași proiect suma finală este de 71 de milioane de euro.
S-a depus cerere pentru finanțare a unui spital nou, doar că suma diferă de la un document la altul. Odată sunt ceruți 570 de milioane de euro, iar în altul, 517 milioane de euro.
La capitolul „Scheme de ajutor de stat pentru tehnologiile viitorului”, spune Comisia că nu pot fi calculate costuri exacte, pentru că nu sunt suficiente informații.
La subcapitolul Research, Dezvoltare și Inovare nu e dată mereu sursa datelor.
La alte capitole, cum e Turismul și Fondul pentru Tranziție Verde și Digitală, nu sunt justificări pentru costuri. La Școlile Verzi, au fost date costuri estimative din piață, când, de fapt, ar fi trebuit să fie folosite, ca toate celelalte state, un cost standard național.
La trainingul pentru profesori, pentru tehnologie digitală, nu există raportare la cifre care sunt clare, din programele Erasmus, potrivit Aleph News.
Câteva zeci de greșeli, la peste 2.000 de pagini
Documentul a fost discutat joi la Bruxelles cu reprezentanţii Comisiei Europene. Surse apropiate discuţiilor au precizat că aceasta este o evaluare de etapă, experţii europeni cerând detalii ca parte a procesului de evaluare şi trimitere de clarificari.
Astfel de sesiuni de evaluare se fac cu toate statele, iar Comisia cere frecvent clarificări şi negociază costurile.
Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, spunea că PNRR are mii de pagini, pe care nu a apucat să le citească în totalitate.
El a subliniat că cei care citesc documentul și observă greșeli le pot semnala.
”Pe site găsiți în acest moment tot PNRR, sunt 1.200 de pagini, plus anexele tehnice, alte peste 1.000 de pagini.
Suntem a treia țară membră UE care publică tot PNRR și prima țară care publică și anexele. Aceasta este o decizie a fiecărui stat. Cei care cred că sunt greșeli ne pot semnala. Nici eu nu am apucat să citesc toate anexele”, a precizat Ghinea, cu ocazia publicării documentului.
Comisia Europeană urmează să dea săptămâna viitoare undă verde primelor planuri de relansare economică naţionale finanţate de UE împotriva consecinţelor economice ale pandemiei COVID-19, a anunţat marţi Ursula von der Leyen.
