Schimbări pe piața imobiliară. Apartamentele se scumpesc, chiriile stagnează, cumpărătorii nu mai acceptă orice

Schimbări pe piața imobiliară. Apartamentele se scumpesc, chiriile stagnează, cumpărătorii nu mai acceptă orice
Sprijină jurnalismul independent
Donează acum
Adaugă spotmedia ca sursă preferată în Google

Piața imobiliară din România intră într-o etapă mai prudentă și mai matură: prețurile apartamentelor continuă să crească în toate marile orașe, dar chiriile stagnează sau chiar scad în multe centre urbane, iar cumpărătorii analizează mai atent fiecare decizie de achiziție.

Datele prezentate de specialiștii consultați de News.ro arată că, în martie 2026 față de martie 2025, prețurile apartamentelor au crescut în toate marile orașe, cu avansuri cuprinse între 3,6% în Galați și 12,5% în București. Capitala a ajuns la un preț mediu de 2.009 euro/mp, în timp ce Cluj-Napoca rămâne cel mai scump oraș din țară, cu 3.104 euro/mp. Brașovul a trecut și el de pragul de 2.100 euro/mp, ajungând la 2.171 euro/mp.

În schimb, piața chiriilor transmite un semnal diferit. În multe orașe, chiriile au stagnat sau au scăzut, inclusiv în centre importante precum Iași, unde scăderea este de 12,5%, Constanța, cu minus 11,1%, Oradea și Ploiești, ambele cu minus 14,3%. Excepția notabilă este Timișoara, unde chiriile au crescut cu 16,7%.

ADVERTISING

Această diferență dintre prețurile de achiziție și evoluția chiriilor pune presiune pe randamentele investiționale. Cu alte cuvinte, apartamentele devin mai scumpe, dar veniturile obținute din închiriere nu cresc în același ritm.

„După mai mulţi ani dominaţi aproape exclusiv de creşteri accelerate şi presiune pe cumpărători, în 2026 vedem o piaţă mult mai echilibrată şi mai bine fundamentată. Practic, se întâmplă simultan trei lucruri care schimbă logica imobiliarelor: preţurile continuă să crească, chiriile stagnează sau chiar scad în anumite oraşe, iar oferta devine tot mai mare. Acest mix începe să reducă presiunea şi să mute puterea de negociere către cumpărător”, a declarat pentru News.ro Cătălin Ivan, cofondatorul platformei de analiză imobiliară imo360 şi al agenţiei VIB Imobiliare.

Specialiștii spun că românii iau deciziile de cumpărare mai greu decât în anii trecuți.

ADVERTISING

„Clienţii iau deciziile de achiziţie mai greu, analizează mai atent preţul, calitatea construcţiei şi istoricul dezvoltatorului. Negocierile sunt mai ample decât în anii trecuţi, iar cumpărătorii nu mai acceptă uşor orice preţ listat”, spune și Claudia Negru, deținătoarea agenției The List Estates.

Nevoia de siguranță devine tot mai importantă. Mulți clienți sunt dispuși să plătească experți tehnici care să verifice locuința și să confirme că promisiunile dezvoltatorului corespund realității din teren. În același timp, se observă o reticență mai mare față de achizițiile în fază de proiect. Cumpărătorii preferă locuințe deja construite sau aflate într-un stadiu avansat și urmăresc ofertele punctuale, unde pot negocia mai bine.

Piața rezidențială din 2026 este influențată și de majorarea TVA la 21%, care s-a reflectat direct în prețul final al locuințelor. Potrivit Oanei Popescu, Head of Residential la Crosspoint Real Estate, presiunea fiscală îi determină pe dezvoltatori să optimizeze spațiile și să caute soluții prin care locuințele să rămână cât de cât accesibile.

ADVERTISING

Această presiune schimbă modul în care sunt gândite și comercializate proiectele noi. Dezvoltatorii trebuie să țină cont de un public mai atent la costuri, de finanțarea mai scumpă și de faptul că vânzările nu mai merg la fel de repede ca în anii de boom.

O altă problemă este lichiditatea. Dezvoltatorii nu se mai pot baza, ca în trecut, pe avansuri mari plătite de clienți, iar utilizarea banilor încasați este mai strict legată de stadiul construcției. În aceste condiții, mulți apelează la linii de creditare, un proces mai lung și mai costisitor, care pune presiune suplimentară pe bugetele de dezvoltare.

„Totuşi, proiecte există, se lansează în continuare şi nu credem că vom vedea o scădere semnificativă a numărului de locuinţe aflate în construcţie, ci mai degrabă o piaţă în care ritmul şi finanţarea devin mai atent gestionate”, afirmă Claudia Negru.

În București, oferta de imobile noi din zona ultracentrală este în scădere, însă în restul sectoarelor există în continuare autorizații pentru proiecte noi. Dacă este luat în calcul și județul Ilfov, estimările indică peste 20.000 de unități locative care ar urma să fie livrate în acest an, potrivit Crosspoint Real Estate.

În paralel, închirierea câștigă teren ca soluție de tranziție. Interesul pentru achiziții există în continuare, dar mulți cumpărători amână decizia, mai ales dacă aceasta presupune credit și îndatorare pe termen lung.

„O parte dintre clienți preferă să rămână flexibili până când piaţa devine mai predictibilă sau până când găsesc o oportunitate de achiziţie cu adevărat bună”, spune Claudia Negru.

Oana Popescu observă aceeași tendință: cererea pe segmentul chiriilor crește, chiar dacă preferința declarată a multor români rămâne achiziția. Mulți potențiali cumpărători amână decizia din cauza prețurilor ridicate și așteaptă să își poată permite creditul sau avansul necesar.

Cătălin Ivan spune că închirierea nu câștigă teren neapărat ca preferință, ci ca soluție pragmatică. Cei care au în continuare acces facil la achiziție cumpără, dar cei pentru care costurile au devenit prea mari aleg să rămână flexibili.

„Observăm inclusiv o schimbare în comportamentul dezvoltatorilor, care încep să construiască proiecte gândite direct pentru închiriere, un model care până recent era aproape inexistent în România. (...) Practic, nu preferinţa s-a schimbat, ci contextul economic în care se ia decizia”, explică reprezentantul imo360.

În București, presiunea pe cumpărătorii din segmentul mediu este tot mai vizibilă. La un preț de peste 2.000 euro/mp, un buget de 120.000 de euro limitează semnificativ opțiunile disponibile.

Datele imo360 arată că, în martie 2026, în București erau listate 17.242 de apartamente noi spre vânzare, cu aproximativ 27% peste media celei de-a doua jumătăți din 2025. În același timp, timpul median petrecut de proprietăți în piață a crescut de la 44 de zile în ianuarie 2025 la 55 de zile în martie 2026, cu un vârf de 93 de zile în ianuarie 2026.

Acest lucru arată că vânzătorii au în continuare așteptări ridicate, dar cumpărătorii nu mai reacționează impulsiv. Ei compară mai mult, negociază și așteaptă.

„2026 nu mai este o piaţă a deciziilor rapide şi emoţionale. Este, probabil, pentru prima dată după mulţi ani, o piaţă în care datele încep să conteze mai mult decât entuziasmul generalizat”, spune Cătălin Ivan.

Adaugă spotmedia ca sursă preferată în Google