Ziua 1559 de război a început cu noi atacuri asupra civililor, dar și cu noi acțiuni ale Ucrainei cu scopul de a schimba raportul de forțe prin lovituri tot mai eficiente asupra logisticii ruse.
Rusia a lansat peste noapte 265 de drone de atac de tip Shahed asupra Ucrainei, iar în atacurile din ultima zi, cel puțin trei persoane au fost ucise și 61 rănite. Una dintre drone a lovit o zonă rezidențială din orașul-port Odesa.
În același timp, autoritățile ucrainene au anunțat că un atac rusesc asupra districtului Nikopol, din regiunea Dnipropetrovsk, a ucis o femeie de 50 de ani și a rănit alte patru persoane, două dintre ele grav.
De asemenea, autoritățile pro-ruse din Hersonul ocupat susțin că o dronă ucraineană a lovit un bloc din Henicesk, ucigând un copil și rănind alte cinci persoane.
Rămâne tensionată și situația de la centrala nucleară Zaporojie: Rusia acuză Ucraina de noi atacuri asupra centralei ocupate, Kievul respinge acuzațiile, iar AIEA a confirmat avarii compatibile cu un atac cu dronă, fără a atribui responsabilitatea. ISW avertizează că Moscova ar putea folosi aceste acuzații pentru a justifica o nouă lovitură masivă asupra Ucrainei.
În Rusia și în teritoriile ocupate, Ucraina își intensifică atacurile cu drone asupra liniilor logistice rusești. Potrivit ISW, campania ucraineană cu rază medie afectează rutele de aprovizionare din Luganskul ocupat până în Crimeea, îngreunând transportul de trupe, rotațiile, livrările de muniție și aprovizionarea cu combustibil.
La nivel diplomatic și strategic, Volodimir Zelenski spune că vrea continuarea negocierilor cu Rusia și speră ca o cale diplomatică spre pace să fie găsită înainte de iarnă, în condițiile în care Kievul consideră că poziția sa s-a îmbunătățit, iar armata rusă a pierdut din inițiativă. Liderul ucrainean insistă însă că presiunea asupra lui Vladimir Putin trebuie crescută, inclusiv prin sancțiuni mai dure, nu prin ridicarea celor existente.
În paralel, Financial Times avertizează că flota-fantomă folosită de Rusia pentru a ocoli sancțiunile petroliere este o „bombă cu ceas” ecologică: peste jumătate dintre petrolierele sancționate la nivel mondial ar putea prezenta riscuri grave de mediu, fiind nave vechi, slab întreținute și adesea insuficient asigurate.
Iar Kremlinul pare că așteaptă o reacție de la București, după ce Vladimir Putin a spus că Moscova este gata să examineze epava dronei prăbușite săptămâna trecută la Galați. Cel puțin așa s-a plâns purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, că partea rusă nu a primit nicio reacție oficială la sugestia lui Putin.
Ce se întâmplă pe front
- Atac masiv cu drone - Cel puțin trei persoane au fost ucise și 61 rănite în atacurile rusești asupra Ucrainei din ultima zi, iar o dronă rusă a lovit o zonă rezidențială din orașul-port Odesa, au anunțat autoritățile locale. Rusia a lansat două atacuri nocturne cu drone asupra Odesei, vizând zone rezidențiale și infrastructură industrială. O dronă a lovit un bloc înalt de locuințe și a distrus parțial apartamente de la etajele 1–4, potrivit guvernatorului regiunii Odesa, Oleh Kiper. Șapte persoane au fost rănite în atac, iar una dintre victime era încă internată luni dimineață, potrivit autorităților locale. Atacul asupra Odesei a făcut parte dintr-o lovitură mai amplă cu drone lansată de Rusia asupra Ucrainei.
- 265 de drone lansate - Rusia a lansat peste noapte 265 de drone de atac de tip Shahed asupra Ucrainei, a transmis Forțele Aeriene ucrainene. Apărarea antiaeriană ucraineană a doborât 228 dintre ele, în timp ce 27 de drone au lovit ținte în 18 locații. Fragmente ale dronelor interceptate au fost raportate în alte 12 locuri. În urma atacurilor rusești din noaptea de 1 iunie, o parte dintre consumatori au rămas fără electricitate în regiunile Dnipropetrovsk, Jîtomîr, Zaporojie, Odesa, Sumî, Herson, Harkov și Cernihiv, potrivit Ministerului Energiei. În regiunea Donețk, atacurile rusești au ucis o persoană în orașul Drujkivka și au rănit alte opt persoane în regiune, a anunțat guvernatorul Vadîm Filașkin.
- Copil ucis în Herson -O dronă ucraineană a lovit duminică un bloc de apartamente dintr-o zonă ocupată de Rusia în sudul Ucrainei, ucigând un copil, au transmis autoritățile locale pro-ruse, potrivit AFP. Atacul ar fi avut loc în Henicesk, un oraș de la Marea Neagră, aflat în regiunea Herson ocupată, lângă Crimeea anexată de Rusia în 2014. Vladimir Saldo, oficialul instalat de Moscova în regiune, a afirmat că băiatul, născut în 2020, a murit după ce drona a lovit blocul de apartamente. Alte cinci persoane au fost rănite. Henicesk a fost ocupat de trupele ruse pe 24 februarie 2022, chiar în prima zi a invaziei pe scară largă. După ce Ucraina a recucerit orașul Herson în contraofensiva din toamna aceluiași an, administrația rusă de ocupație și-a mutat centrul local la Henicesk.
- Atac mortal la Nikopol - O femeie de 50 de ani a fost ucisă, iar alte patru persoane au fost rănite, două dintre ele grav, într-un atac rusesc asupra districtului Nikopol, din regiunea Dnipropetrovsk, a anunțat guvernatorul Oleksandr Ganja. Nikopol, aflat în centrul-estul Ucrainei, este una dintre zonele lovite frecvent de forțele ruse, în special din pozițiile aflate de cealaltă parte a Niprului, în regiunea ocupată Zaporojie.
- Acuzații privind Zaporojie - Rusia continuă să acuze Ucraina de atacuri asupra centralei nucleare Zaporojie, aflată sub ocupație rusă, însă Kievul respinge acuzațiile și susține că Moscova încearcă să mute atenția de la ocuparea ilegală și militarizarea centralei. Potrivit Institutului pentru Studiul Războiului, oficialii ruși instalați la centrală au susținut că Ucraina a lovit sala turbinelor de la reactorul 6 pe 30 mai și un atelier de transport pe 31 mai. Ministerul ucrainean de Externe și Forțele de Apărare din sudul Ucrainei au negat acuzațiile. Agenția Internațională pentru Energie Atomică a transmis că reprezentanții săi de la centrală au observat avarii la sala turbinelor compatibile cu un atac cu dronă, dar nu a atribuit responsabilitatea nici Ucrainei, nici Rusiei.
- ISW: risc de escaladare - Institutul pentru Studiul Războiului avertizează că Rusia ar putea folosi acuzațiile privind presupuse atacuri ucrainene asupra centralei nucleare Zaporojie pentru a justifica o nouă lovitură masivă asupra Ucrainei. ISW amintește că Rusia a militarizat sistematic centrala, a depozitat echipamente militare lângă reactoare, a staționat personal militar în interiorul și în jurul centralei și a lansat drone de pe teritoriul acesteia. Potrivit ISW, oficialii ruși folosesc des acuzații neconfirmate privind atacuri ucrainene asupra centralei sau asupra unor ținte civile pentru a justifica amenințări și intensificarea loviturilor la distanță. Președintele Volodimir Zelenski avertizase deja, pe 29 și 30 mai, că Rusia ar putea pregăti un nou atac masiv asupra Ucrainei.
- Record de drone rusești - Rusia a atacat Ucraina cu un număr record de drone cu rază lungă de acțiune în luna mai, potrivit unei analize AFP realizate pe baza datelor publicate zilnic de Forțele Aeriene ucrainene. În total, Moscova a lansat 8.150 de drone cu rază lungă de acțiune împotriva Ucrainei în mai, cu 24% mai mult decât în aprilie. Numărul rachetelor lansate a fost, de asemenea, printre cele mai mari de la începutul invaziei: 211 într-o singură lună. Printre acestea s-a aflat și o rachetă balistică cu rază medie Oreșnik, capabilă să transporte focoase nucleare, folosită pentru a treia oară de Rusia de la începutul invaziei pe scară largă. Recordul de atacuri cu drone a fost înregistrat în ciuda armistițiului de trei zile început pe 9 mai, care a alimentat pentru scurt timp speranțele privind reluarea negocierilor.
- Ucraina recuperează teren - Ucraina ar fi câștigat în luna mai mai mult teritoriu decât a ocupat Rusia în aceeași perioadă, ceea ce ar face ca avansul net rusesc să fie negativ pentru prima dată după contraofensiva ucraineană din 2023, potrivit grupului ucrainean de monitorizare DeepState, citat de Kyiv Independent. Pe harta DeepState, Rusia apare cu un avans de 14 kilometri pătrați în luna mai, dar grupul spune că avansurile ucrainene sunt afișate cu întârziere din motive de securitate. DeepState susține că reversul vine în ciuda unei creșteri semnificative a atacurilor rusești, care au urcat cu 37,5% în mai. Rob Lee, expert în armata rusă și cercetător la Foreign Policy Research Institute, a declarat că, în mod normal, Rusia avansează mai rapid de la sfârșitul primăverii până toamna, dar această accelerare nu se observă acum.
Ce se întâmplă în Rusia
- Logistica rusă, lovită - Ucraina își intensifică loviturile cu drone asupra liniilor de aprovizionare ale Rusiei, iar efectele se văd tot mai clar pe front, arată Institutul pentru Studiul Războiului în analiza pentru 31 mai. Potrivit ISW, campania ucraineană de lovituri cu rază medie afectează logistica rusă din Luganskul ocupat până în Crimeea. Corpul 3 Armată al Ucrainei a transmis că forțele ucrainene au obținut control de foc cu drone asupra unor zone precum orașul Lugansk, Starobilsk, Alchevsk, Brianka și Kadiivka, aflate la aproximativ 50–90 de kilometri de linia frontului.
- Drone până la graniță - Bloggeri militari ruși au confirmat că loviturile ucrainene cu drone creează probleme logistice pe mai multe sectoare ale frontului, potrivit Institutului pentru Studiul Războiului. Unul dintre aceștia a susținut că dronele ucrainene reușesc acum să pătrundă prin apărarea antiaeriană rusă în Luganskul ocupat și să ajungă până aproape de granița cu regiunea rusă Rostov. Un alt blogger militar rus a afirmat că atacurile ucrainene afectează nu doar coridorul terestru dintre teritoriile ocupate din Zaporojie și Herson și Crimeea, ci și logistica rusă din Donețk și Lugansk. Loviturile au provocat probleme de aprovizionare cu combustibil, au îngreunat rotația militarilor și au afectat transporturile de muniție.
- Poligoane rusești atacate - Ucraina ar putea extinde campania de lovituri cu drone asupra poligoanelor de instrucție rusești din teritoriile ocupate, arată Institutul pentru Studiul Războiului. Comandantul Forțelor Sistemelor fără Pilot ale Ucrainei, maiorul Robert „Magyar” Brovdi, și Statul Major ucrainean au anunțat că forțele ucrainene au lovit poligonul Triokhizbenko din regiunea ocupată Lugansk, aflat la aproximativ 70 de kilometri de linia frontului. Brovdi a mai spus că Ucraina a lovit și poligonul Primorski Posad din regiunea ocupată Zaporojie, unde se instruiau elemente ale Brigăzii 64 motorizate ruse. Potrivit informațiilor preliminare citate de partea ucraineană, brigada ar fi suferit cel puțin 31 de pierderi, inclusiv cel puțin 9 morți, însă bilanțul real ar putea fi mai mare.
Alte informații relevante
- Zelenski vrea pace înainte de iarnă - Președintele ucrainean Volodimir Zelenski spune că vrea continuarea negocierilor cu Rusia și speră ca o formulă diplomatică pentru pace să fie găsită înainte de venirea iernii, în condițiile în care Kievul consideră că poziția sa strategică s-a îmbunătățit, relatează Reuters. Zelenski a declarat, într-un interviu difuzat duminică de CBS, în emisiunea „Face the Nation”, că Rusia a început să piardă inițiativa pe câmpul de luptă din decembrie 2025, iar Ucraina are acum o fereastră de timp până la iarnă pentru a încerca să aducă Moscova la masa negocierilor. El a adăugat că acest lucru depinde de presiunea exercitată asupra lui Vladimir Putin, inclusiv din interiorul societății ruse, dar și prin sancțiuni internaționale mai dure. Liderul ucrainean a insistat că sancțiunile nu trebuie ridicate, ci înăsprite. Zelenski a mai spus că Ucraina are în continuare nevoie de sprijinul Statelor Unite pentru rachete de apărare aeriană, până când Europa va putea produce propriul sistem antibalistic.
- Budanov: Pace până la iarnă - Șeful Biroului prezidențial de la Kiev, Kirilo Budanov, spune că încheierea războiului înainte de iarna lui 2026 este un obiectiv realist. Budanov a declarat, la Forumul „Architecture of Security” de la Kiev, că Volodimir Zelenski a cerut echipei sale să încerce să pună capăt războiului cât mai repede posibil. „Președintele ne-a însărcinat să încercăm să încheiem acest război cât mai repede. Pot confirma că acesta este, într-adevăr, obiectivul său - încetarea ostilităților cât mai curând posibil, preferabil înainte de iarnă”, a spus Budanov. El a apreciat că obiectivul este „corect, oportun și bine gândit” și că există mai mulți factori care dau speranțe că Rusia ar putea accepta „o anumită propunere” de oprire a ostilităților.
- Kremlinul cere epava dronei de la Galați - Kremlinul susține că Rusia nu a primit până acum un răspuns de la București după ce Vladimir Putin a spus că Moscova este gata să examineze epava dronei prăbușite săptămâna trecută la Galați, relatează Reuters. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat luni că partea rusă nu a primit nicio reacție oficială la sugestia lui Putin ca resturile dronei să fie predate Rusiei pentru investigare. Vladimir Putin a pus vineri sub semnul întrebării originea rusească a dronei care s-a prăbușit peste un bloc din Galați și a cerut României dovezi. „Cine în România spune că aceasta este o dronă rusească? (...) Nimeni nu poate determina originea atât timp cât nu se realizează o examinare a acestui aparat”, a spus liderul de la Kremlin, sugerând ca epava să fie trimisă Moscovei.
- Budanov neagă armistițiul - Kirilo Budanov a negat informațiile apărute în presa ucraineană potrivit cărora Rusia ar fi amânat un atac masiv cu rachete și drone asupra Kievului datorită unui presupus armistițiu propus de Kremlin pentru Duminica Rusaliilor, relatează Kyiv Independent. „Nu am primit nicio informație privind un armistițiu de Duminica Rusaliilor. Mai mult, puteți vedea cât a lovit Federația Rusă ieri și câte victime au fost”, a spus Budanov.
- Flota-fantomă, bombă ecologică - Peste jumătate dintre petrolierele sancționate la nivel mondial riscă să provoace daune grave de mediu, scrie Financial Times, citându-l pe Anil Sharma, un important expert în reciclare navală. Rusia și alți producători de petrol aflați sub sancțiuni folosesc o așa-numită „flotă-fantomă” de petroliere vechi, adesea insuficient asigurate, pentru a ocoli restricțiile comerciale internaționale. Oficialii occidentali au avertizat, de asemenea, că unele dintre aceste nave ar putea fi legate de activități hibride ale Rusiei în Europa, inclusiv spionaj și operațiuni cu drone. Sharma estimează că cel puțin o treime dintre aceste nave ar trebui scoase din uz, dar spune că, în realitate, proporția ar putea depăși jumătate. El avertizează că „norocul se termină” și că riscul unui dezastru petrolier major crește.
- Tanc petrolier interceptat - Marina franceză, cu sprijinul unor state aliate, a interceptat pe 31 mai, în Oceanul Atlantic, un petrolier din flota-fantomă a Rusiei, a anunțat președintele Emmanuel Macron. Nava, Tagor, transporta țiței și produse petroliere rusești și se află sub sancțiuni impuse de UE, Marea Britanie și Ucraina, potrivit bazei de date a serviciilor ucrainene de informații militare privind flota-fantomă rusă. Interceptarea este una dintre cele mai importante acțiuni desfășurate până acum de o marină occidentală împotriva rețelei prin care Rusia încearcă să ocolească sancțiunile internaționale în ape internaționale. „Este inacceptabil ca navele să eludeze sancțiunile internaționale, să încalce dreptul mării și să finanțeze războiul pe care Rusia îl poartă împotriva Ucrainei de peste patru ani”, a spus Macron.
