Cele 27 de ţări ale Uniunii Europene au fost în dezacord, miercuri, cu privire la propunerea Executivului UE de a limita preţurile viitoare ale gazelor la 275 de euro pe megawat-oră (MWh), un plan care a atras rapid critici atât din partea susţinătorilor, cât şi a adversarilor.
După luni de lupte interne în bloc, Comisia Europeană a propus plafonul înaintea reuniunii miniştrilor Energiei de joi, cu privire la cele mai recente măsuri de urgenţă ale blocului pentru a atenua o criză energetică în prag de iarnă, transmite Reuters.
Plafonul ar fi activat dacă preţul contractelor pe termen de o lună de la bursa olandeză de gaze Title Transfer Facility (TTF) depăşeşte 275 euro/MWh timp de două săptămâni şi dacă, în acelaşi timp, preţurile sunt cu 58 de euro mai mari decât preţul de referinţă la nivel mondial pentru gaze naturale lichefiate (GNL), timp de 10 zile de tranzacţionare consecutive.
Propunerea a întâmpinat critici din partea susţinătorilor unei intervenţii decisive pe piaţă pentru a scădea preţurile fulminante la energie, care în august anul trecut au atins maxime istorice, după ce Rusia a redus livrările în urma sancţiunilor.
Prim-ministrul polonez Mateusz Morawiecki a spus că nivelul propus este ”foarte ridicat”, în timp ce un alt diplomat UE a precizat: ”Este un plafon care nu ar acţiona ca un plafon”.
De la propunerea Comisiei, preţul TTF pe termen de o lună a crescut, tranzacţionându-se la peste 130 de euro/MWh, comparativ cu un vârf de peste 340 de euro în august anul trecut.
Firma de consultanţă Eurointelligence consideră că plafonul a fost ”în mod clar conceput pentru a nu fi utilizat: cu alte cuvinte, nu este destinat să limiteze efectiv preţurile”.
Există până la 15 ţări UE care cer un plafon solid. Printre acestea, Belgia, Polonia, Italia şi Grecia au ameninţat că vor bloca alte măsuri energetice spre aprobare joi, dacă pachetul nu conţine un plan de acţiune pentru a preveni preţurile excesive.
Pe cealaltă parte, există însă o tabără mică, dar puternică, condusă de cea mai mare economie a UE, Germania. Împreună cu Ţările de Jos, Suedia şi Finlanda, au susţinut că un plafon ar împinge furnizorii să vândă în altă parte şi ar scădea tendinţa a reduce consumul de gaze.
În încercarea de a veni în întâmpinarea acestor preocupări, Comisia a spus că urmărirea preţului global al GNL ar asigura că furnizorii vând în continuare în Europa. De asemenea, a propus ca economiile obligatorii de gaze să intre în vigoare, dacă este activat un plafon. Aceasta ar marca o schimbare considerabilă în politicile UE, având în vedere că ţările membre au acceptat până acum doar reduceri voluntare ale consumului de gaze.